Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienţilor şi producătorilor locali de medicamente, atrage atenţia Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România. Ministerul Sănătăţii dezminte informaţia.

Semnal de alarmă

Asociaţia Producătorilor de Medi­camente Generice din România, aso­cia­ţie ce reprezintă interesele princi­palilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, avertizează, citată de Mediafax, că eliminarea medica­mentelor ieftine din lista de medica­men­te compensate ar afecta grav popula­ţia cu venituri reduse şi majoritatea pacienţilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra produ­cătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din indus­tria farmaceutică cu capacităţi de pro­ducţie în România.

“Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor C.N.A.S. şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului popu­laţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 de lei, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 de lei, fie că este vorba de 50 de lei, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat”, afirmă preşedintele A.P.M.G.R., Dragoş Da­mian. Acesta estimează că o astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România – pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice.

În opinia A.P.M.G.R., impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamen­te cu preţ redus, de până la zece lei.

Reprezentnaţii asociaţiai mai spune că, în tratamentul afecţiunilor sistemului cardovascular, care repre­zintă o cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante, având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medica­mente cu capacităţi de producţie din România: 60% din totalul medicamen­telor sub zece lei sunt produse în ţară. “Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, de­clară oficialii A.P.M.G.R.

Aceştia declară că nu pot fi de acord cu o actualizare a listei de me­dicamente compensate bazată exclu­siv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tra­ta­ment cu preţ accesibil şi distrugerea in­dustriei farmaceutice locale şi a pro­ducătorilor de medicamente generice.

În septembrie, această asociaţie a propus Guvernului o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a va­rian­telor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de mi­lioane de euro pe an, care să permi­tă in­clusiv actualizarea listei medica­mente­lor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback di­feren­ţiate, care să protejeze industria produ­cătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.

Ministerul Sănătăţii: “Nu am exprimat intenţia de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor”

La câteva ore după declaraţia A.P.M.G.R., reprezentanţii Minis­terului Sănătăţii precizau că nu şi-au exprimat intenţia de a elimina medica­mentele generice din lista compensa­telor, principalul obiectiv fiind reac­tualizarea listei, pentru creşterea ac­cesului pacienţilor la medicamente inovatoare. M.S. dezminte informaţiile apărute în presă conform cărora “ar lua în considerare scoaterea medica­mentelor generice din lista de medica­mente compensate şi respectiv limita­rea accesului populaţiei la medicamen­te cu preţ accesibil”.

Aceştia susţin că M.S. doreşte să încurajeze consumul de medicamente generice şi subliniează intenţia de a introduce pe reţeta compensată, înce­pând cu viitorul contract cadru, medi­camentul de referinţă, pentru ca pa­cientul să fie corect informat şi să aibă posibilitatea de a-şi alege medicamen­tul cel mai ieftin. Potrivit oficialilor M.S., principalul obiectiv în ceea ce priveşte reactualizarea listei de medi­camente compensate îl reprezintă de fapt creşterea accesului pacienţilor români la medicamente inovatoare conform noilor tehnologii.

Cristian Buşoi vrea menţinerea taxei de clawback

Preşedintele C.N.A.S., Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medica­mentele originale şi pentru cele ge­nerice, odată cu introducerea noii lis­te de medicamente compensate. Aces­ta a adăugat că, la nivelul Ministeru­lui Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al C.N.A.S., dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie. Cristian Buşoi este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexis­tând altă soluţie bugetară.

Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anu­lui viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce ante­rior a dat ca posibile termene de in­trare în vigoare 1 iulie şi 1 august.