Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienţilor şi producătorilor locali de medicamente, atrage atenţia Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România. Ministerul Sănătăţii dezminte informaţia.
Semnal de alarmă
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, asociaţie ce reprezintă interesele principalilor investitori de resort prezenţi pe piaţa românească, avertizează, citată de Mediafax, că eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaţia cu venituri reduse şi majoritatea pacienţilor cronici din România. În plus, o astfel de măsură ar avea efecte economice catastrofale asupra producătorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceutică cu capacităţi de producţie în România.
“Privim cu îngrijorare ultimele declaraţii ale reprezentanţilor C.N.A.S. şi Ministerului Sănătăţii care iau în considerare limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil. Într-o ţară în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 de lei, o cheltuială în plus cu medicamentele, fie că este vorba de 200 de lei, fie că este vorba de 50 de lei, poate reprezenta o povară financiară de nesuportat”, afirmă preşedintele A.P.M.G.R., Dragoş Damian. Acesta estimează că o astfel de măsură va afecta în special pacienţii cronici din România – pe cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare, digestive, de afecţiuni ale sistemului nervos sau de afecţiuni reumatice.
În opinia A.P.M.G.R., impactul bugetar al eliminării medicamentelor compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stării de sănătate a populaţiei ar fi extrem de grave, având în vedere că peste 50% din volumul de medicamente cu prescripţie medicală utilizate în România sunt medicamente cu preţ redus, de până la zece lei.
Reprezentnaţii asociaţiai mai spune că, în tratamentul afecţiunilor sistemului cardovascular, care reprezintă o cauză majoră de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintă peste 85% din numărul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante, având în vedere că o astfel de măsură ar afecta grav producătorii de medicamente cu capacităţi de producţie din România: 60% din totalul medicamentelor sub zece lei sunt produse în ţară. “Aceşti producători, în exclusivitate producători de medicamente generice, asigură peste 8.000 de locuri de muncă şi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, declară oficialii A.P.M.G.R.
Aceştia declară că nu pot fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazată exclusiv pe alocări bugetare, care ar afecta accesul majorităţii populaţiei la tratament cu preţ accesibil şi distrugerea industriei farmaceutice locale şi a producătorilor de medicamente generice.
În septembrie, această asociaţie a propus Guvernului o serie de măsuri care, printr-o mai bună utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care să permită inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste măsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferenţiate, care să protejeze industria producătoare de medicamente generice şi să asigure în continuare accesul populaţiei la medicamente cu preţuri accesibile.
Ministerul Sănătăţii: “Nu am exprimat intenţia de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor”
La câteva ore după declaraţia A.P.M.G.R., reprezentanţii Ministerului Sănătăţii precizau că nu şi-au exprimat intenţia de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor, principalul obiectiv fiind reactualizarea listei, pentru creşterea accesului pacienţilor la medicamente inovatoare. M.S. dezminte informaţiile apărute în presă conform cărora “ar lua în considerare scoaterea medicamentelor generice din lista de medicamente compensate şi respectiv limitarea accesului populaţiei la medicamente cu preţ accesibil”.
Aceştia susţin că M.S. doreşte să încurajeze consumul de medicamente generice şi subliniează intenţia de a introduce pe reţeta compensată, începând cu viitorul contract cadru, medicamentul de referinţă, pentru ca pacientul să fie corect informat şi să aibă posibilitatea de a-şi alege medicamentul cel mai ieftin. Potrivit oficialilor M.S., principalul obiectiv în ceea ce priveşte reactualizarea listei de medicamente compensate îl reprezintă de fapt creşterea accesului pacienţilor români la medicamente inovatoare conform noilor tehnologii.
Cristian Buşoi vrea menţinerea taxei de clawback
Preşedintele C.N.A.S., Cristian Buşoi, a declarat, în septembrie, că ar trebui să existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale şi pentru cele generice, odată cu introducerea noii liste de medicamente compensate. Acesta a adăugat că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, există un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile căruia participă şi un reprezentant al C.N.A.S., dar deocamdată nu s-a ajuns la o concluzie. Cristian Buşoi este de părere că anul viitor, dacă nu şi în 2015, ar trebui să fie menţinută taxa clawback în România, neexistând altă soluţie bugetară.
Noua listă a medicamentelor compensate trebuie adoptată până la 31 decembrie, astfel încât să poată deveni operaţională la începutul anului viitor, anunţa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolăescu, după ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie şi 1 august.
Ultimele comentarii