Deşi ar mai fi nevoie de suficiente investiţii pentru infrastructura judeţeană, Consiliul Judeţean Timiş consider prioritar proiectul de amenajare a faţadei Palatului Administrativ, pentru armonizare cu corpul de imobil mai nou, construit în spate.

Faţada “nu mai cadrează”

Consiliul Judeţean Timiş şi-a anunţat, zilele trecute, intenţia de a achiziţiona servicii de proiectare pentru recondiţionarea faţadei şi pentru realizarea de amenajări exterioare la Palatul Administrativ. Decizia este surprinzătoare, raportată la alte obiective de investiţii mult mai stringente din judeţ, cum e infrastructura rutieră, de exemplu. În plus, chiar în caietul de sarcini CJ Timiş recunoaşte că „aşa cum ni se înfăţişează astăzi, clădirea Palatului Administrativ este o construcţie monumentală în stil modern. În exterior dominante sunt însă elementele clasice, într-o realizare cu materiale moderne. Clădirea impune prin proporţii, volum şi elemente decorative.”

Probabil că unul dintre motivele invocate pentru renovarea faţadei ar fi că nu mai cadrează cu actuala utilizare, în condiţiile în care „în perioada anilor 1968 – 1989, clădirea a fost folosită şi de către Comitetul Judeţean Timiş al PCR şi UTC, Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Agricole de Producţie şi Gărzile Patriotice.”

Conform aceluiaşi caiet de sarcini făcut public de către CJ Timiş, de-a lungul timpului, asupra exterioarelor corpului vechi nu s-au efectuat lucrări de reparaţii decât în mod punctual, prin luarea de măsuri urgente de remediere, ca urmare a apariţiei unor avarii izolate, iar în prezent se semnalează diferenţe notabile între aspectul corpului nou, recent finisat , în 2010, şi cel al corpului vechi, finisat cu 70 de ani în urmă, 1940.

„În vederea remedierii acestei nepotriviri, este necesară iniţierea unui proces de intervenţie complex asupra exterioarelor corpului vechi şi a spaţiului urban adiacent”, menţionează documentul CJ Timiş.

În ceea ce priveşte lucrările propuse, CJ Timiş doreşte lucrări de reparaţie, refacere, curăţarea faţadelor şi a  tuturor elementelor de finisaj şi reabilitarea soclului de la parter, prin înlocuirea finisajului existent, tip mozaic, cu placaj din materiale rezistente, de calitate superioară şi cu aspect preţios. Tabla de la cornişe va dispărea şi va fi înlocuită cu zinc, la fel ca la alte „palate” din municipiu. De asemenea, vizate sunt geamurile: „Ferestrele existente, de la toate nivelurile şi de pe toate laturile clădirii, se vor înlocui cu ferestre noi, confecţionate din tâmplărie de lemn masiv, stratificat, vopsit în culoare albă, cu geamuri termoizolante”. Proiectul mai prevede şi basoreliefuri noi pentru panourile dreptunghiulare dispuse vertical, rămase nedecorate: „Se vor face propuneri de decorare cu motive semnificative contemporane. în vederea întregirii imaginii de ansamblu, se poate recurge la înlocuirea basoreliefurilor existente, uzate moral şi cu mesaj depăşit.”

Consilier judeţean: „Nu era o prioritate”

Părerile legate de oportunitatea acestui proiect sunt împărţite. Unii consilieri judeţeni susţin că priorităţile administraţiei judeţene ar fi trebuit să fie cu totul altele, la acest moment.

Consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu afirmă că această renovare reprezintă o chestiune care mai putea aştepta, în comparaţie cu obiective de investiţii mult mai urgente şi necesare, cum sunt reabilitările de drumuri. „Actuala faţadă nu arată rău, iar banii ar fi trebuit direcţionaţi spre altceva. Dar probabil că se doreşte să se demareze acest proiect acum, ca să fie gata anul viitor, la alegeri, pentru a fi menţionat ca o mare realizare a actualei administraţii”, mai spune Tiberiu Lelescu.