Sateliţi liberali în jurul prezidenţiabilului social-democrat

Melania-CInceaCum şansele câştigării alegerilor din primul tur sunt nule, PSD a recurs, pentru turul doi, la sateliţi liberali – aruncaţi pe orbită ca independenţi sau lideri de partide minuscule. Ca “hoţi de voturi” de la PNL, aceştia ar putea juca un rol important.

 

În ciuda sondajelor, majoritatea, făcute de firme apropiate Puterii, care îl dau câştigător, la alegerile prezidenţiale, pe Victor Ponta, în ciuda lansării megalomanice a candidaturii sale, care se preconiza că va aduce un plus la intenţia de vot, în ciuda avantajelor clare cu care PSD intră în competiţia pentru Cotroceni, faţă de ACL – bazin electoral stabil mult mai mare decât al oricărui alt partid, neafectat de mari frământări interne, fonduri mult mai mari (şi sponsorizări din partea firmelor care, în general, se înghesuie să finanţeze Puterea, şi bani publici, direcţionaţi spre acţiuni cu iz populist-electoral) şi supraexpunere mediatică, pare să nu existe, totuşi, siguranţa câştigării alegerilor. Iar sentimentul acesta persistă din preajma alegerilor europarlamentare. Cum Victor Ponta nu-şi permite să rateze – pentru că, dacă va pierde alegerile, va pierde şi şefia partidului, adică tot –, PSD a recurs şi în mai, şi, după toate indiciile, va recurge şi în noiembrie, la “furtul” de voturi. Făcut prin intermediul unor foşti liberali, susţinători fervenţi ai mariajului politic cu PSD : Teodor Meleşcanu şi Călin Popescu Tăriceanu, acum, şi cu Mircea Diaconu, la alegerile din mai.

Unul dintre sateliţii liberali ai candidatului PSD va fi Teodor Meleşcanu. Nu se ştie de unde şi când au fost strânse semnăturile pentru intrarea lui în cursă, dar se ştie de către cine: colonelul Mircea Dogaru şi o aripă PCR din PSD, reunită într-un partid a cărui notorietate e aproape zero Partidul Dreptăţii Sociale. Pentru reîmprospătarea memoriei, colonelul Dogaru, liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, în Rezervă şi în Retragere, este cel care, în 2012, ajutase USL, în tentativa de lovitură de stat, care ameninţa cu o nouă mineriadă, care co-semnase protocolul ce prevedea desfiinţarea DNA, a ANI, a CCR şi a CNAS, ca “structuri de poliţie politică de tip stalinist”, care declara că regretă că Armata n-a tras în Decembrie ’89 că, aşa, “poate nu mai aveam atâţia eroi de mucava azi”, care se întâlneşte şi se sfătuieşte cu Alexandr Dughin, ideologul lui Putin. În privinţa PDS, acesta este un partid autorevendicat de centru-stânga, construit ca alternativă la PSD de către membri ai unei aripi din acest partid, descendente din PCR, respectiv Octav Cozmâncă,Tudor Mohora şi Ion Sasu. Privind la figurile aliniate, oficial, în spatele ex-liberalului Teodor Meleşcanu, ţinând cont de afinităţile lor politice, e clar că, în turul doi, voturile lui vor fi dirijate spre Victor Ponta, nu spre cel care se anunţă a fi contracandidatul său, liberalul Klaus Johannis. Asta, în ciuda ieşirii publice, post-lansare, a preşedintelui PDS, Traian Rece, care acreditează ideea că Teodor Meleşcanu e susţinut de PNL. Aduce a diversiune creată pentru a debusola în primă instanţă electoratul liberal indecis, care nu îl agreează pe Victor Ponta, dar nu e foarte încântat nici de Klaus Johannis.

Acelaşi rol, de “hoţ de voturi”, se pare că îl va juca şi Călin Popescu Tăriceanu, liderul PLR, omul care construieşte „liberalismul veritabil” de sub umbrela social-democrată. Pregătit pentru acest rol la scurt timp după europarlamentare. Când, procentul de 37% al alianţei PSD-UNPR-PC, deşi cel mai mare din ţară, nu a dat motive de bucurie reală la vârful PSD, şi după ce PNL devenise partener pierdut. Aşadar, sprijinul dat de dl Tăriceanu d-lui Ponta e indubitabil.

În mai, acelaşi rol a fost jucat de un alt ex-liberal, Mircea Diaconu. Calculele PSD nu au fost ca el să înghită voturi de la social-democraţi, în ciuda faptului că a fost numit “experiment strategic al PSD”. Ce partid şi-ar fi permis luxul de a pierde voturi, în condiţiile în care procentul de la europarlamentare reflectă în mare măsură rezultatul la prezidenţiale? Strategia viza un scor cât mai scăzut înregistrat de liberali şi, prin urmare, o demobilizare a lor şi o aliniere, fără pretenţii, în spatele PSD. Alinierea nu s-a mai produs, dar ideea demobilizării poate sta în picioare.

Cum şansele câştigării alegerilor din primul tur sunt nule, PSD a recurs, pentru turul doi, la sateliţi liberali – aruncaţi pe orbită ca independenţi sau lideri de partide minuscule. Ca “hoţi de voturi” de la PNL, aceştia ar putea juca un rol important.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS