Sabina Fati: „Europa Liberă revine în România pe fondul de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental”

Foto: Radu Sandovici/Humanitas

Radio Europa Liberă a fost înfiinţat, în 1949, de Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă, din necesitatea de propagare a ideilor lumii occidentale. A fost, timp de aproape jumătate de veac, simbol al luptei anti-comuniste din Europa, voce raţională şi credibilă, unică sursă de informaţii reale despre regimurile totalitare din ţările fostului bloc sovietic. De ieri, Radio Europa Liberă a reluat, online, transmisia pentru România, la peste zece ani de la închiderea secţiei în limba română.

Am discutat cu jurnalista Sabina Fati, directorul redacţiei Radio Europa Liberă în România, despre motivul redeschiderii biroului şi peisajul complicat, din ţară şi din zonă, în care revine, dar şi despre vocile actualului Radio Europa Liberă, printre ele fiind şi Neculai Constantin Munteanu, în anii 80 voce principală a redacţiei din München.

 

 

CV Sabina Fati

 

Sabina Fati este o jurnalistă cunoscută şi apreciată pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A fost corespondentul Radio Europa Liberă la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al cotidianului România liberă, pentru ca, din 1 octmbrie 2018, să conducă redacţia Radio Europa Liberă din România.

A urmat cursuri de Ştiinţe Politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie, cu o teză despre Transilvania, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 este visiting professor laDepartamentul de Ştiinţe ale Comunicării din  cadrul Universităţii din Bucureşti.

Este autor sau co-autor al volumelor Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania. 1892-1918, apărut la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, în 2007, Romania in the Gray Zone, national and regional security in Eastern Europe after Madrid, în coautorat cu Stelian Tănase şi Călin Anastasiu, editat de Societatea Civilă, Bucureşti, în 2004.

A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care De la post-comunism la pre-tranziţie, coordonat de Victor Bârsan, apărut la Editura Pythagora, Bucureşti, în 1997, şi România în UE. Trei ani de la aderare, scris în co-autorat cu Ovidiu Pecican şi Sergiu Gherghina (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010), Singură pe Drumul Mătăsii (Humanitas, 2015), Ocolul Mării Negre în 90 de zile (Humanitas, 2016) şi, în coautorat, Vin ruşii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase (Humanitas, 2018).

 

Sursă CV: Editura Humanitas

Sabina, bine aţi revenit în peisajul media! Vestea redeschiderii Radio Europa Liberă România bucură, pentru că acest post a fost o sursă foarte credibilă de informații, dar şi nelinişteşte, dat fiind faptul că în 2008, după intrarea României în UE, se luase decizia închiderii secţiunii în limba română. Motivul redeschiderii, acum, a postului în limba română e o prefiguare  a unui conflict Est-Vest?

Europa Liberă se redeschide în România sub forma acestui site, românia.europalibera.org, care conține însă și un life stream 24 de ore din 24 unde se pot asculta vocile istorice ale postului nostru de radio, de la ora 9 dimineața până la ora 19, iar după aceea, toată noaptea, muzica Vocii Americii (Voice of America), cu cele mai noi piese și producții. Pe site-ul Europei Libere avem analize, clipuri video cu cele importante evenimente din lume, scurte filme despre ceea ce se întâmplă în țară, umor de bună calitate.

Europa Liberă nu a venit în România din cauza unor potențiale conflicte. Ar fi mai degrabă vorba despre un deficit democratic tot mai răspândit în Centrul și Estul Europei. Despre glisarea spre un populism contagios și despre reducerea treptată, dar constantă a libertății presei. Sigur, piața media este în expansiune, numai că această expansiune este tot mai mult folosită în scopuri politice sau propagandistice, pentru apărarea unor tabere în defavoarea altora. Revenirea Europei Libere în România are loc pe acest fond de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental. Pe de altă parte, în paralel, Războiul Hibrid se extinde în zona Mării Negre, cu toate extensiile lui cibernetice.

 

Radio Europa Liberă a fost creat, în 1949, la iniţiativa Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă, printre membri regăsindu-se directorul CIA, foşti diplomaţi americani. Din partea cui vine iniţiativa redeschiderii  postului?

Europa Liberă este o companie media independentă finanțată de Congresul Statelor Unite prin intermediul United States Agency for Global Media. În 1949, la doar câțiva ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și după folosirea pentru prima dată a armelor nucleare, înființarea Europei Libere avea alte rațiuni, de aceea inițiativa a venit din partea unui serviciu secret. A fost gândit ca o formă de menținere a speranței dincolo de Cortina de Fier, de extindere a democrației liberale. S-a păstrat această esență, dar s-au schimbat multe altele. Totul este transparent, de la finanțare la modul în care este administrată această companie care transmite în 25 de limbi.

Potrivit misiunii sale, Europa Liberăpromovează valori și instituții democratice”, oferind oamenilor „ceea ce de multe ori ei nu pot obține din alte surse: știri necenzurate, dezbateri echilibrate, libertate de expresie”.

 

Comunismul a dispărut. Cine e acum inamicul cu care Radio Europa Liberă trebuie să lupte?

Europa Liberă are valori, nu inamici. E adevărat, însă că iliberalismul înflorește lângă noi și că, deși alegerile sunt libere, există metode tot mai sofisticate de a manipula opiniile oamenilor și de a comasa presa în spatele unor interese politice. Se întâmplă deja în Ungaria, există tendințe în România și în toată zona. Tot mai mulți lideri politici încearcă să pună mâna pe justiție, când ajung la putere, și să o folosească în propriile lor scopuri. În acest peisaj complicat revine Europa Liberă.

 

Care sunt, acum, vocile actualului Radio Europa Liberă?

S-a alăturat echipei noastre, Neculai Constantin Munteanu, o voce istorică Europei Libere. Alături de el se află, Adelina Rădulescu, redactor-șef, Andreea Pora, editor, Laurențiu Colintineanu, video-editor, și jurnaliștii Cristina Dobreanu și Andrei Luca Popescu. Comentatori de prestigiu se vor regăsi la rubrica noastră Agora, plus marele grafician Dan Perjovschi.

 

În ce alte state mai emite acum Radio Europa Liberă?

Nu peste tot Europa Liberă transmite pe unde, dar Bulgaria, de pildă, revine odată cu România pe lista departamentelor Europei Libere, alăturându-se birourilor din Afganistan, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Iran, Kazahstan, Kîrgîstan, Republica Moldova, Pakistan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan, Serviciul Balcanic (Bosnia, Croația, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia).

 

În urmă cu vreo zece ani existase intenţia de a fi adusă acasă, dar iniţiatorii campaniei nu reuşiseră să adune suficiente fonduri, deşi era o sumă mică, puţin peste 200.000 de dolari… Unde e acum arhiva în română a Radio Europa Liberă de aproape jumătate de secol?

Acea inițiativă nu avea nicio legătură cu Radio Europa Liberă. Arhiva istorică se află la Institutul Hoover. Radio Europa Liberă și-a donat arhiva acestui institut, care a pus-o la dispoziția studenților și cercetătorilor interesați.

 

Citiţi şi: Sabina Fati, după ocolul de 90 de zile în jurul Mării Negre: „Nu cred că Marea Neagră mai e un bun vecin al României”

 

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS