Arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei – SIPA, revine în actualitate, odată cu un scandal de moment legat de prezumtiva fotocopiere a unor documente din această arhivă ţinută teoretic sub cheie de zece ani. Conform unor surse judiciare de pe plan local, această arhivă ar conţine încă dosare sensibile legate şi de Timiş şi Timişoara, privind cu precădere retrocedările controversate de imobile istorice din Timişoara, dar şi restituirile de metale preţioase în baza unei documentaţii subţiri.

Un scandal care scoate la lumină problema arhivei SIPA

În ultimele zile s-a vorbit foarte mult despre arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei, Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie.

Totul a plecat de la dezvăluiri făcute de Dan Andronic, în Evenimentul Zilei, conform cărora, în 2007, arhiva SIPA ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată în acest sens. Informaţii negate de persoanele desemnate şi competente din acea vreme de la Ministerul Justiţiei.

Deşi rămâne de văzut ce turnură vor lua aceste controverse, este readus în discuţie şi conţinutul unor astfel de dosare din arhiva SIPA cu privire la Timiş.

Conform unor surse judiciare, în aceste dosare SIPA s-ar putea găsi încă informaţii sensibile legate şide retrocedările controversate de imobile istorice către clanurile de baştani din Timişoara, dar şi despre restituirile de metale preţioase, în baza unor procese verbale de mână, apărute ca prin minune din arhiva fostului Compartiment Ilicit al Miliţiei Economice, structura care se ocupa de confiscări de aur şi valută a cărei provenienţă nu putea fi justificată înainte de 1989.

Chiar şi aşa, posibilitatea redeschiderii unor dosare are şanse slabe, pentru că, în mare parte, a intervenit deja termenul de prescripţie pentru faptele sesizate în „notele de informare” din arhiva SIPA.

„Într-adevăr, arhiva SIPA ar putea conţine nişte surprize în Timiş, legate de dosare cu retrocedări de imobile şi restituiri de metale preţioase. Pe de altă parte, eu am dubii legate de calitatea acelor documente, pentru că ştiu personal că unele persoane desemnate aici să activeze în SIPA erau foste cadre militare disponibilizate, care nu aveau nicio treabă cu sistemul justiţiei. Or nu poţi pretinde să investigheze informaţii sensibile legate de procurori şi judecători unui om care nu ştie deosebirea între inculpat şi învinuit. Nu ştiu ce valoare ar avea documentele produse de acele persoane”, declară avocatul Carmen Obîrşanu.

Informaţii sensibile

Conform unor surse din sistemul judiciar timişorean, în SIPA ar exista şi rapoarte cu privire la faptul că multe dintre dosarele de retrocedare vizând clădiri istorice din Timişoara ajungeau invariabil la aceleaşi complete, la aceiaşi judecători. Unii s-au pensionat, alţii au fost verificaţi şi au primit certificate de bună purtare.

În prezent, spun aceleaşi surse, e prea târziu să se mai înceapă urmărirea penală împotriva lor, pentru că faptele s-au prescris. Însă pot fi atacate pe civil hotărârile judecătoreşti şi se poate obţine, în ultimă instanţă, anularea retrocedării, dacă se doreşte acest lucru.

Retrocedările s-au desfăşurat pe o perioadă destul de lungă de timp. Încă din 1997 unele clanuri din Timişoara erau orientate spre acest segment. Ulterior, după apariţia Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, fenomenul a ajuns la apogeu.