Retrocedarea satului arădean Nadăș, anulată definitiv de instanță

Soluția confirmă concluziile DNA Timișoara și ale Curții de Apel Timișoara

După ce, cu concursul unor complete de judecată din Arad și a unor notari locali, un sat întreg din Arad a fost retrocedat pretinșilor moștenitorului ai grofului Josif Grosz, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat retrocedarea. Decizia confirmă concluziile anchetei DNA Timișoara dar și ale Curții de Apel Timișoara, unde s-a judecat acest dosar în penultima fază.

 

De peste 11 ani în instanță

Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat definitiv o retrocedare devenită celebră, prin care un întreg sat din Arad a fost cedat unei familii care susținea că ar fi moștenitoarea grofului local Josif Grosz

Satul arădean Nadăș a fost retrocedat, cu tot cu păşuni, fâneţe şi pădure, acestor pretinşi moştenitori ai grofului Josif Grosz, în 2006, când Judecătoria Ineu stabilea că familia arădeană Colţeu ar fi proprietara unei suprafeţe de peste 8.700 de hectare de teren. Comisia judeţeană şi Direcţia Silvică Arad au depus recurs, iar Tribunalul Arad a decis că nu există temeiul să se solicite drept de proprietate.

Cu toate acestea, un alt complet de la Tribunalul Arad le-a dat dreptate pretinșilor moștenitori. Astfel, în 2009, aceştia au reuşit să intabuleze suprafaţa dobândită. Iar doi ani mai târziu, au cerut punerea în aplicare a unei sentinţe de evacuare.

Între timp, a început o investigație a DNA Timișoara, care a dorit să afle cum a fost posibil ca familia Colţeu să intre în posesia a peste 8.700 de hectare de teren.

În 2014, în urma unor expertize grafologice realizate la cererea procurorilor DNA, s-a constatat ca la baza retrocedării terenurilor au stat documente falsificate. “În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică cu privire la o serie de înscrisuri ce stau la baza restituirii unor imobile (terenuri şi clădiri situate în judeţul Arad). Raportul a fost finalizat şi constată că aceste înscrisuri conţin semnături ce nu au fost executate de persoanele despre care se pretinde că ar fi autorii actelor”, menţionau reprezentanţii DNA. Ulterior, procurorii DNA Timișoara au făcut percheziții la doua cabinete notariale din Arad și la Ocolul Silvic privat din satul Nadăș, care aparține familiei Colțeu. DNA preciza că cercetările privesc un prejudiciu estimat la 21 de milioane de euro.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timișoara care, în 21 decembrie 2016, a admis sesizarea formulata de DNA Timișoara și a dispus desființarea tuturor actelor de moștenire prin care familia Colțeu a pretins și a obținut în anul 2006, retrocedarea a 8.743 de hectare și a mai multor imobile în județul Arad. Cum era de așteptat, decizia Curții de Apel Timișoara a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Zilele trecute Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința definitivă în  acest dosar, resingând, prin încheierea finală din dosarul 603/2017, toate contestațiile depuse de părțile nemulțumite de sentința Curții de Apel din Timișoara.

Pretinșii moștenitori ai grofului Grosz ar putea fi obligați sa înapoieze nu numai terenurile retrocedate în baza documentelor care în urma expertizei DNA s-a stabilit că sunt false, ci și prejudiciul rezultat din cei peste 10 ani de exploatare a mii de hectare de pădure și banii pe care i-a primit de la APIA pentru terenurile agricole din extravilanul satului arădean.

 

Răspundere prescrisă

Recent, Ministerul Justiţiei a fost interpelat în Senat, solicitându-i-se să precizeze ce măsuri au fost luate împotriva notarilor care au perfectat documente ce au ajutat la realizarea acestei retrocedări controversate. Răspunsul a fost dat de reprezentanţii Ministerului Justiţiei recunoscând că pe baza unui certificat de calitate de moştenitor eliberat la un cabinet notarial din Arad “au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8742,9757 ha teren cu vegetaţie forestieră şi 9,6985 ha teren arabil, aflate pe raza teritorială a comunei Taut, sat Nadăş, jud. Arad, în acest sens fiind pronunţată de către Judecătoria Ineu sentinţa civilă nr. 657/30.03.2006, în dosarul nr. 457/2006.”

Însă în ceea ce priveşte eventualele sancţiuni administrate notarilor, tot reprezentanţii Ministerului Justiţiei precizau că în cazul notarilor s-a prescris răspunderea disciplinară, nemaifiind posibilă formularea unor acţiuni disciplinare, actele notariale fiind eliberate în anii 2003 şi 2005. Ca atare, “în prezent nu se mai poate realiza un control profesional a activităţii respective ai notarilor publici care să vizeze acte eliberate în perioada 2003-2005, deoarece un astfel de demers administrativ nu se mai poate finaliza cu aplicarea unei sancţiuni disciplinare, fiind prescrisă răspunderea disciplinară, potrivit art. 74 alin, 13 din Legea nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

Un exemplu similar și în Timiș

Cazul de la Nadăș pare tras la indigo cu unul din Timiș, unde, după ani de procese, Direcţia Silvică Timişoara a reuşit să obţină în instanţă desfiinţarea definitivă şi irevocabilă a Asociaţiei Forestiere Societatea Anonimă Nădrag. În numele acesteia a fost revendicată o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, ca “moştenire” a fostului industriaş interbelic Max Auschnitt.

În disputa iscată pe acest subiect între Direcţia Silvică Timişoara şi Asociaţia Forestieră Anonimă Nădrag, Judecătoria Lugoj a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care a validat dreptul Asociaţiei la suprafaţa împădurită revendicată.

Respectiva hotărâre judecătorească nu a fost, însă, pusă în aplicare de Direcţia Silvică şi de Ocolul Silvic “Ana Lugojana”, în a cărui zonă de acoperire se află pădurea de la Nădrag. Reprezentanţii Ocolului susţineau că până nu va fi totul în regulă din punct de vedere al documentaţiei, nu poate fi vorba despre o acţiune de punere în posesie, şi au avut dreptate. Romsilva a iniţiat o acţiune de anulare în instanţă a deciziei prin care s-a dispus retrocedarea. Dosarul prin care solicita constatarea nulităţii retrocedării a fost iniţial pe rolul Judecătoriei Lugoj. Cum reprezentanţii Romsilva au avut dubii legate de procesul de judecată de la Lugoj, pentru că, susţineau ei, Romsilva a pierdut foarte multe procese la această instanţă, procesul a fost strămutat la Tribunalul Oradea. Aici Romsilva a avut câştig de cauză. Instanţa a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar din subordinea Prefecturii, prin care se valida retrocedarea.

Tribunalul Bihor a anulat validarea retrocedării făcută de Prefectura Timiş, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, hotărârea fiind diametral opusă faţă de cea a Judecătoriei Lugoj, unde s-a judecat în prima fază dosarul.

Ca demers preventiv, pentru a nu fi confruntată pe viitor cu asemenea situaţii, Romsilva nu s-a mulţumit cu atât, solicitând şi desfiinţarea Societăţii Anonime Nădrag, în numele căreia s-a revendicat “moştenirea” lui Auschnitt.

Procesul a început la Judecătoria Lugoj, după care a fost strămutat la Judecătoria Constanţa şi a ajuns, cu recurs, la Tribunalul Constanţa, şi apoi la Curtea de Apel Constanţa, care a dat, recent, sentinţa finală şi irevocabilă în acest caz. Constatând nulitatea absolută a actului constitutiv, a dispus radierea Societăţii Anonime Nădrag.

Acest proces, privind o chestiune de interes strict local pentru Timiş, a ajuns să se judece în celălalt capăt al ţării, la Constanţa. Însă probabil că a fost luată în calcul experienţa anterioară, a procesului pentru suprafaţa retrocedată, pierdut de Romsilva la Judecătoria Lugoj şi câştigat apoi fără probleme la o instanţă din alt judeţ – respectiv Tribunalul Bihor, care a anulat hotărârea dată la prima instanţă lugojeană. Astfel, la Oradea instanţa a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar din subordinea Prefecturii Prefecturii, prin care se valida retrocedarea de la Nădrag.

Ce s-ar fi întâmplat însă dacă lucrurile ar fi rămas aşa cum le decisese instanţa lugojeană? Este şi acesta un exemplu al modului în care se pot câştiga în instanţă, în sarabanda retrocedărilor, bunuri imobiliare şi funciare cu valori fabuloase, pe baza unor documentaţii şi decizii cel puţin discutabile. „Ar fi o speculație să apreciez că, dacă nu ar fi fost contestația Direcției Silvice, lucrurile ar fi rămas așa, cu acea suprafață retrocedată. Cert este că în zonă, după câștigarea de către noi a procesului, nu au mai fost niciun fel de revendicări de suprafețe împădurite în numele lui Auschnitt", ne-a declarat Nicuşor Ţâţu, directorul Direcţiei Silvice Timiş.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro