Restanţele la decontarea banilor pentru naveta elevilor cresc riscul de abandon şcolar

Şi în Timiş plata acestor sume înregistrează întârzieri de peste şase luni

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, a somat, zilele trecute, Guvernul să plătească banii pentru naveta elevilor, atenţionând că, în caz contrar, consecinţa va fi creşterea abandonului şcolar. Şi În Timiş se înregistrează restanţe mari la plata acestor drepturi care, după ultimele alocări bugetare, au fost achitate doar până în luna martie a acestui an.

Copiii care nu-şi mai permit plata navetei ar putea renunţa la şcoală

microbuz scolarFostul ministru al Educaţiei, Da­niel Funeriu, actual consilier prezi­denţial pe probleme de educaţie, a de­clarat, săptămâna trecută, la Miercu­rea Ciuc, că Guvernul a acoperit nave­ta elevilor chiar şi “în cumplitul an 2010 al crizei” şi a atenţionat că neachi­ta­rea cheltuielilor de transport ale aces­to­ra va spori abandonul şcolar în jude­ţele mai sărace: “Aş vrea să fac un apel către Guvern şi să îl somez să plăteas­că banii de navetă elevilor. Foarte mulţi copii nu mai merg la şcoală, pentru că Guvernul nu le asigură banii pentru na­vetă. Nici în cumplitul an 2010, al cri­zei, Guvernul nu s-a atins de banii de navetă ai elevilor. Consecinţa faptu­lui că Guvernul nu mai dă banii de na­vetă elevilor, care să le acopere toate cos­turile de transport este clară: aban­don şcolar pentru foarte mulţi copii”. În opinia lui Daniel Funeriu, Executivul ar trebui să le deconteze naveta elevilor, în loc să “vorbească şi să se ocupe cu tot felul de federalizări, care de fapt sunt nişte baronizări ale ţării”.

Sute de elevi de la mai multe şcoli din judeţele Harghita şi Covasna au protestat, la mijlocul lunii septembrie, formând lanţuri vii în faţa unităţilor de învăţământ şi solicitând Ministerului Educaţiei decontarea banilor pentru plata navetei. Şi în urmă cu câteva luni, elevi de la mai multe şcoli din judeţul Covasna au organizat acţiuni de protest, cerând decontarea banilor pentru abonamentele de navetă.

O problemă gravă şi în Timiş

Chiar dacă în Timiş nu au fost or­ganizate acţiuni de protest, situaţia le­gată de acumularea de restanţe la plata acestor drepturi rămâne la fel ca în toa­te celelalte judeţe ale ţării. Mii de elevi din Timiş ar fi trebuit să meargă la şcoală fără să plătească nimic pen­tru transport, însă sunt nevoiţi să achi­te din propriul buzunar aceste abona­mente. “Există riscul ca o mare parte din elevii navetişti care vin la liceu la Timişoara să abandoneze şcoala”, con­firma, în vară, Aura Danielescu, in­spector şcolar adjunct. Şi aceasta pentru că 4.800 de elevi nu îşi primiseră banii de navetă din luna martie a acestui an. Astfel, Ministerul Educaţiei trebuie să vireze peste două milioane de lei către Inspectoratul Şcolar Timiş ca să poată fi acoperite aceste datorii. “Este o pro­blemă gravă, nu ştiu cum o să se des­curce copiii care vin de la sat să înveţe la Timişoara pentru că abonamentele sunt foarte scumpe, mulţi dintre copii sunt săraci, nu au cum să se descurce şi mă tem că vor abandona şcoala”, mai declara Aura Danielescu. Potrivit acesteia, în acest an, numărul navetişti­lor a crescut cu o mie, astfel că Ministe­rul Educaţiei va trebui să deconteze abonamentele la 5.700 de elevi navetişti.

În plus, conform unor reprezen­tanţi ai Inspectoratului Şcolar Jude­ţean, Guvernul intenţionează să aloce şi mai puţini bani pentru acoperirea abo­na­mentelor de transport ale elevi­lor. Mai precis, Ministerul Educaţiei doreşte ca elevii să primească 26 de lei pentru o distanţă de trei kilometri, iar pentru fiecare kilometru în plus, până la dis­tanţa de 50 de kilometri, copilul să mai primească o sumă de doar doi lei. Ast­fel, unui copil care face naveta de la Ti­mişoara la Maşloc i se vor deconta doar 90 de lei din abonamentul de 225 de lei.

Diferenţe mari de taxare

Până acum, decontarea abona­men­telor de transport pentru elevii care făceau naveta pentru a merge la şcoa­la nu era limitată la o sumă fixă. Mai exact, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, elevilor li se decontau chel­tuielile de transport din bugetul Minis­terului Educaţiei, prin unităţile de în­văţământ la care erau şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 de kilometri sau li se asigura decontarea sumei ce reprezenta contravaloarea a opt călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiau la internat sau în gazdă.

Însă Guvernul a avut “revelaţia” că trebuie schimbat acest sistem, “pen­tru a se preveni excesele financiare de­terminate de practicarea unor tarife nejustificat de mari de către unele firme de transport şi de a susţine, la un preţ corect, un număr mare de elevi ca­re au cu adevărat nevoie de aceste faci­lităţi pentru a frecventa orele de curs”.

În anul şcolar 2012 – 2013, Minis­terul Educaţiei a decontat la nivel na­ţional peste 150.000 de abonamente de transport, iar până acum, spune Guver­nul, nu s-a ţinut niciodată cont de dife­renţele foarte mari dintre tarifele soli­citate de transportatori în diferite lo­curi din ţară.

Anul trecut, pentru distanţa de zece kilometri, preţul unui abonament a va­riat între 25 lei şi 326 lei, pentru 15 ki­lometri, preţul se situa între 32 lei şi 406 lei, pentru 20 de kilometri, valorile erau cuprinse intre 36 lei şi 400 lei.

Cele mai multe dintre abona­men­tele decontate anul trecut (11.636) au fost pe distanţa de zece  de kilometri, 15 kilometr (11.205) şi 20 de kilometri (8.562). 904 elevi au făcut naveta pe distanţe de trei kilometri, iar tarifele minime percepute de firmele de trans­port au fost de 15 lei pe lună, în timp ce tarifele maxime au ajuns şi la 166 de lei lunar.

Halasz Francisc: “Sumele repartizate au fost insuficiente

Francisc HalaszInspectorul general adjunct Ha­lasz Francisc confirmă că şi în Timiş, la fel ca în toată ţara, se înregistrează restanţe destul de mari la plata abona­mentelor pentru elevii navetişti: “Până la începutul anului şcolar se reuşise doar plata până în luna ianuarie. După ce a început anul şcolar, au mai fost re­partizate nişte fonduri pentru plata acestor abonamente, însă insuficiente. Astfel, banii au ajuns doar pentru decon­tarea a încă două luni, aşa că, în prezent au rămas neachitate sumele reprezen­tând cheltuielile de transport ale elevi­lor navetişti începând cu luna martie”.

Dumitru Tomoni: “În unele situaţii aceste întârzieri pot genera şi abandon şcolar

Dumitru Tomoni, fost inspector şcolar general în Timiş, susţine că în unele cazuri întârzierea cu care sunt decontate cheltuielile de transport ale elevilor navetişti poate genera inclusiv abandon şcolar. “Sunt familii care se descurcă destul de greu cu plata acestor cheltuieli de transport, şi nu întâmplător, prin lege s-a stabilit că aceste familii trebuie ajutate. Este clar că întârzierile decontării acestor cheltuieli pot avea o influenţă negativă asupra frecventării cursurilor de către elevii care privind din astfel de familii, cu posibilităţi materiale reduse şi pot duce, până la urmă, inclusiv la abandon şcolar”.

Abandonul şcolar ia proporţii în Timiş

Dumitru Tomoni

Întârzierea cu care se realizează decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii navetişti poate contribui la creşterea abandonului şcolar care, oricum, pare să ia proporţii în Timiş. 

Consiliul Judeţean Timiş a primit în ultima perioadă mai multe inter­pe­lări pe această temă din partea consi­lierilor judeţeni.„Mulţi dintre copii nu reuşesc să termine nouă ani de şcoală, iar alţii nu se înscriu deloc. Obligaţia aparţine în primul rând părinţilor, dar acolo unde nu există părinţi respon­sabili, obligaţia revine autorităţilor care trebuie să intervină pentru limitarea acestui fenomen. Cei care nu merg la şcoală sau care abandonează şcoala mult prea devreme ajung analfabeţi, in­fractori, asistaţi social”, se arată într-una din interpelă­rile recente.

În acest sens, s-a făcut un apel către consilierii judeţeni, către primari, către consilierii locali, cadre didactice şi Inspectoratul Şcolar să se implice în această perioadă în identi­ficarea cazurilor de posibil abandon sau de neşcolarizare, pentru a limita numărul “copiilor fără viitor”.

Conducerea C.J. Timiş a precizat că, recent, a avut o întâlnire pe aceas­tă temă cu 81 din cei 99 de primari, întâl­nire la care li s-a solicitat să se implice în derularea numărului cazurilor de a­bandon şcolar şi a copiilor neşcolari­zaţi, pentru următoarea şedinţă de plen urmând să se pregătească o situaţie exactă cu copiii neşcolarizaţi din judeţ.

În Timiş, rata actuală de abandon şcolar este estimată la 1,25%, cu o mar­jă de eroare de plus sau minus 0,5%. Conform unui studiu pe această temă, realizat de către Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Timiş, şcolile în care abandonul şcolar au cu­noscut valori mai mari au fost cele din mediul rural, la debutul ciclului gimna­zial sau liceal, cele mai multe cazuri de copii care au renunţat la şcoală fiind înregistrate la Biled, Checea, Banloc şi Liebling. Abandon şcolar crescut s-a observat însă şi în oraşe, Timişoara clasându-se pe primul loc, fiind urmată îndeaproape de Lugoj, Făget şi Jimbo­lia, unde s-au înregistrat renunţări la studii, mai ales în şcolile generale.

Conform aceluiaşi studiu, princi­palul motiv al abandonului şcolar, mai ales în ultimii ani de liceu, este, în a­proape jumătate dintre cazuri, numărul mare de absenţe acumulat. Al doilea motiv pentru renunţarea la studii, care reprezintă 38% din cazuri, este faptul că elevul se angajează într-un loc de muncă şi nu mai are timp de şcoală. Alte cauze sunt situaţia materială pre­cară a familiei – 7%, apariţia unor sar­cini la eleve – 2%, căsătoria – 2% sau faptul că provin din familii monopa­rentale cărora le e tot mai dificil să îşi întreţină copilul la studii.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro