Unul dintre obiectivele asumate rapid de primarul Timişoarei, după câştigarea alegerilor locale, a fost reorganizarea instituţiei. Sindicatul Funcţionarilor Publici anunţă că analizează cu atenţie fiecare demers în acest sens, după controversele şi contradicţiile genersate de încercarea făcută acum o lună de a se reorganiza serviciile sociale ale Primăriei.

Reorganizare la faza de analiză

Imediat după alegeri, primarul Nicoale Robu şi-a anunţat intenţia de a continua procesul de reorganizare al instituţiei, transmiţând principalelor structuri din Primărie să facă sugestii privind segmentele pe care le conduc, cu scopul de a restructura radical organigrama. Primarul a cerut să se ţină cont de „achitarea în cât mai bune condiţii a misiunii de a fi a aparatului primăriei”, şi nu de interesul personal.

„Vă rog să-mi înaintaţi propuneri şi sugestii privind structurile pe care le conduceţi. Faceţi acest lucru în ideea de optim pentru interesul public, pentru achitarea în cât mai bune condiţii a misiunii de a fi a aparatului nostru, şi nu având ca ţintă interesul personal al unuia sau altuia. Porniţi de la o foaie albă şi nu de la ce există în prezent, evident, preluând pe acea foaie albă ceea ce consideraţi că merita a fi preluat din ceea ce există”, menţiona Nicolae Robu în respectiva adresă trimisă principalelor structuri din subordinea Municipalităţii.

Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara anunţă că va monitoriza acest proces, în ceea ce priveşte respectarea întocmai a legislaţiei muncii şi a reglementărilor vizând statutul funcţionarilor publici. „S-a tot discutat despre reorganizarea organigramei, iar şefii unor structuri au primit un fel de note interne, în care li se solicită să vină cu propuneri. Rămâne de văzut ce se va întâmpla concret în urma acestor demersuri pe care noi le monitorizăm”, spune liderul de sindicat Tiberiu Negrei.

O primă încercare eşuată

Reorganizarea Primăriei Timişoara a început încă din luna aprilie, când se lua în discuţie, inclusiv în cadrul unor dezbateri publice, necesitatea reorganizării serviciilor speciale, în speţă a Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară.

„Proiectul întocmit a fost respins, după ce s-a făcut şi acea dezbatere publică, pe parcursul a trei ore, şi cert este că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a dat aviz nefavorabil acestei reorganizări. Am înţeles că s-a mai iniţiat un proiect în acest sens, fiind vizat de un al doilea aviz nefavorabil. Proiectul nu a mai fost postat pe site-ul instituţiei, şi, totuşi, se pare că unii nici acum nu au renunţat la idee”, precizează Tiberiu Negrei.

Pe de altă parte, în cadrul dezbaterii publice, reprezentanţi ai conducerii Centrului Social de Urgenţă avertizau că sunt grave disfuncţionalităţi în actuala organizare a serviciilor speciale la nivelul Primăriei. Potrivit acestora, la adresele oficiale trimise „se lucrează fără o strategie locală şi un plan de acţiune” şi de peste 20 de ani „nu s-a mai dezvoltat niciun serviciu social din subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară.

Într-un document transmis de reprezentanţii Centrului Social de Urgenţă pentru dezbatarea publică se arăta că Direcţia de Asistenţă Socială nu are niciun serviciu rezidenţial pentru adulţi şi că nu a dezvoltat servicii de zi, de prevenţie şi consiliere – centre ametrnale, de consiliere familială, centre after school, centre de criză pentru femei abuzate.

În acelaşi punct de vedere se mai menţiona că Timişoara are nevoie de cămine pentru bătrâni fără sprijin familial, pentru că de mai bine de 20 de ani nu s-a mai dezvoltat reţeaua de servicii destinate acestora. În plus,nu s-au dezvoltat servicii comunitare pentru persoane cu handicap. Asta, deşi Timişoara numără peste 21.920 de persoane cu handicap, bătrâni vulnerabili care au nevoie de servicii adaptate şi ocupaţionale, de recreere, de agrement şi în vederea prevenirii marginalizării sociale a acestora.

În document se mai specifica faptul că „Direcţia a desfiinţat inexplicabil unicul serviciu social pentru copiii străzii, serviciile de recuperare pentru copiii cu handicap, serviciile de tele-alarmare pentru bătrânii aflaţi în pericol, deşi acestea erau servicii de talie europeană, unele unice în ţară şi foarte apreciate în comunitate”.