Refugiaţi recalificaţi în frizeri sau paznici

Deşi AJOFM Timiş şi-a anunţat disponibilitatea de a organiza cursuri de formare profesională, prima barieră ar fi limba

  Refugiati sirieniAgenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă anunţă că este dispusă să asigure cursuri pentru recalificarea refugiaţilor ajunşi în România, în vederea încadrării lor în câmpul muncii. Probleme ridică necunoaşterea limbii şi echivalarea studiilor. În plus, şi numărul românilor care reuşesc să se angajeze după absolvirea cursurilor derulate în prezent nu este unul foarte mare, raportat la populaţia judeţului.

 

O posibilitate de integrare

Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, Marcel Miclău, anunţă că angajaţii instituţiei au disponibilitate să asigure cursuri de calificare pentru refugiaţii primiţi de România.

Unul dintre impedimente este faptul că refugiaţii care au studii superioare în ţările din care provin îşi vor putea echivala studiile destul de greu, pentru că, în condiţiile în care au plecat din ţară în grabă, puţini şi-au luat actele cu ei.

În prezent, în evidenţele AJOFM Timiş sunt aproximativ o sută de persoane care provin din Orientul Mijlociu şi care au fie permise de muncă, fie rezidenţă permanentă.

Pe de altă parte, raportat la oferta curentă de cursuri de formare profesională a AJOFM Timiş, ea se adresează unui număr de 260 persoane inactive, aflate în căutarea unui loc de muncă, şomeri, inclusiv şomeri de lungă durată din partea de vest a ţării. Astfel se asigură calificare pentru ocuparea unor posturi de contabil, inspector de resurse umane, masor, operator calculatoare, designer de pagini web, manager proiect (la o bună parte din aceste cursuri existând, în cazul refugiaţilor, bariera limbii române, pe care trebuie să o ştie la un nivel avansat), agent de securitate, asistent manager, comerciant vânzător de bunuri alimentare, electrician, fizer-coafor, instalator pentru instalaţii sanitare şi de gaze, îngrijitori de bătrâni sau copii, lucrător finisor pentru construcţii, ospătar sau chelner.

Este greu de estimat însă utilitatea acestui demers, dacă se face raportare la rezultatele obţinute până acum pe acest segment. Conform ultimelor statistici ale Ministerului Muncii, în prima parte a acestui an prin realizarea Programului de Ocupare a Forţei de Muncă, pe regiuni, judeţe şi grupuri ţintă, în Timiş nu s-a reuşit încadrarea niciunui imigrant.

De altfel, Mircea Miclău declară că este greu de spus acum în ce domenii vor fi asigurate aceste cursuri pentru refugiaţi, care vor fi stabilite pe baza planului de formare anual elaborat de Ministerul Muncii. “Deocamdată nu ştim cu siguranţă câţi refugiaţi vor veni în Timiş, şi marile probleme rămân cunoaşterea limbii române şi echivalarea studiilor. Programele de formare nu vor fi dedicate în exclusivitate acestora, ci şi persoanelor inactive din România. Şi majoritatea cursurilor de acest fel nu se vor organiza cu bani de la buget, ci prin proiecte cu finanţare europeană”, mai spune Mircea Miclău.

Pregătiri preliminare

În Timiş au fost amenajate deja două tabere pentru refugiaţi, la Moraviţa şi în localitatea Lunga. Potrivit MAI, această acţiune face parte dintr-un exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns a autorităţilor române în faţa fluxului de refugiaţi înregistrat în statele din vecinătatea României.

În cele două tabere sunt verificate resursele şi capabilităţile necesare desfăşurării activităţilor specifice la frontieră, respectiv trierea, înregistrarea, amprentarea şi identificarea cetăţenilor străini, precum şi procedurile care se aplică în astfel de situaţii.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro