În acest an marcarea în Parlament a evenimentelor din Decembrie 1989 nu au rămas fără ecouri. Un demers notabil este faptul că s-a cerut redeschiderea dosarelor Revoluţiei, după modelul celor privind mineriadele. Asociaţiile timişorene de revoluţionari consideră că un asemenea demers ar fi oportun şi salutar.
Un nou „punct zero” pentru dosarele Revoluţiei?
Manifestările de rememorare a evenimentelor din Decembrie 1989 nu s-au mărginit, anul acesta, în Parlament la obişnuitele discursuri, ci s-ar putea finaliza cu un demers ce are ca scop redeschiderea dosarelor Revoluţiei.
Deputaţii care au solicitat această măsură au reamintit că preţul plătit pentru libertate, în primul rând la Timişoara şi apoi la Bucureşti, a fost enorm: peste 1.000 de morţi şi peste 3.500 de răniţi, majoritatea tineri. „Cine a ucis cu sânge rece pe acei tineri nevinovaţi, care au luptat cu mâinile goale? Multe dintre răspunsuri sunt doar intuite. Cei care au luat puterea în acele zile sunt şi cei care au avut controlul asupra maşinăriei de forţă a armatei, a serviciilor speciale şi, deci, a violenţei împotriva propriei populaţii. După 26 de ani, dosarul revoluţiei a fost închis, iar peste 40 de plângeri sunt depuse pentru a putea fi redeschis. Crimele de la revoluţie, ca orice astfel de masacru, beneficiază de imprescriptibilitate şi, de aceea, din perspectiva dreptului penal, acei vinovaţi nu se vor putea ascunde la nesfârşit şi nu vor putea scăpa”, s-a menţionat în acest sens de la tribuna Camerei Deputaţilor.
Pentru argumentarea acestui demers s-a adus exempluldosarului Mineriadei, precizându-se că acesta a fost redeschis, şi în care un fost preşedinte, un fost prim-ministru şi alţi demnitari au fost puşi sub acuzare. „Este un semn ca braţul justiţiei poate acţiona şi după un sfert de secol. Este vital ca o anchetă temeinică să facă lumină, deoarece, dacă acest lucru se va întâmpla, magistraţii vor avea curajul şi determinarea necesare şi ca alte urgenţe ale procesului condamnării comunismului să aibă loc: anchete privind abuzurile şi crimele Securităţii, tragerea la răspundere a foştilor demnitari comunişti care au produs abuzuri”, spun parlamentarii care susţin iniţiativa de revizuire a dosarelor Revoluţiei.
În opinia acestora, semnalul dosarului Revoluţiei din 1989 ar crea indiciile pentru a judeca foarte corect şi consecinţele politice ale tranziţiei. „Dacă istoria şi dreptatea nu mai pot fi recuperate, dar este foarte posibil ca românii să vadă exact cum arată tabloul preluării puterii, cum ulterior puterea s-a transferat la alţi actori şi cum mulţi au fost păcăliţi că eşaloanele 2 şi 3 din Partidul Comunist sau Securitate pot readuce România pe drumul democraţiei şi al prosperităţii”, menţiona, de la tribuna Parlamentului deputatul Costel Alexe.
Grupul de iniţiatori parlamentari ai redeschiderii dosarului Revoluţiei cred că trebuie să se facă din problematica procesului comunismului o urgenţă, nu numai din perspectivă legislativă, dar şi din datoria de a răspunde, nu doar la fiecare comemorare a lui 1989, la întrebările la care justiţia nu a putut răspunde. „Poate doar Bulgaria şi Republica Moldova ne sunt parteneri, însă Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Statele Baltice, cu toţii au ştiut să prioritizeze prin instituţii legi bune şi curajoase, fonduri alocate şi, nu în ultimul rând, persoane oneste, condamnarea reală a comunismului. Mesajul nostru până acum a fost mereu neclar şi nesincer, pentru că societatea a văzut că niciodată nu a fost vreme de aşa ceva”, se menţionează în aceleaşi mesaje transmise de la tribuna Camerei Deputaţilor.
“Dumnezeu să-i odihnească pe acei martiri din decembrie 1989. Şi încă ceva: s-au chinuit oamenii ani buni după Revoluţie cu acel punct 8 de la Timişoara şi cu desecretizarea acelor dosare care încă şi astăzi, ca fenomen, pot să spun, trenează”, a declarat, în acelaşi context, deputatul Aurelian Mihai.
„Şi la Timişoara trebuie să se facă plângeri pentru redeschiderea dosarului”
Reprezentanţii asociaţiilor de revoluţionari din Timişoara susţin redeschiderea dosarului revoluţiei, în contextul în care au rămas şi pe plan local destul de multe chestiuni neelucidate. „Cred că este necesară lămurirea evenimentelor care nici acum nu sunt pe deplin clarificate, inclusiv de după 22 decembrie. Nu se cunosc autorii, în condiţiile în care la Timişoara avem atâtea victime. Noi, ca asociaţie, nu putem avea calitate procesuală, dar am insistat să se facă plângeri individuale, pentru redeschiderea dosarelor Revoluţiei. Oricum, din punctul nostru de vedere clasarea este un dezastru, pentru că au fost oameni ucişi iar criminalii au rămas nepedepsiţi”, susţine Corina Untilă, preşedintele Asociaţiei Răniţilor şi a Familiilor Îndoliate.
Ultimele comentarii