După rectificarea bugetară de săptămâna aceasta, Educația beneficiază de 1,015 miliarde lei, direcționați pentru acoperirea costurilor suplimentare determinate de modificările politicilor naționale de salarizare, cât și din cel preuniversitar. Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara apreciază că aceasta e momentul în care pot începe discuțiile legate de prioritizarea Educației.

Guvernul Cioloș a adoptat miercuri, 10 august, proiectul de rectificare a bugetului de stat pe anul 2016, care presupune suplimentarea bugetului Sănătății, al Învățământului și al Asistenței Sociale. Educația beneficiază de 1,015 miliarde lei, direcționați pentru acoperirea costurilor suplimentare determinate de modificările politicilor naționale de salarizare, cât și din cel preuniversitar.

„Partea luminoasă a tabloului este că rectificarea pentru Educație a fost pozitivă și însemnată. Rectori ai universităților din România au adus această problemă în atenția decidenților, în repetate rânduri. Apreciez faptul că decidenții, mă refer în special la premier și la oficialii Ministerului Finanțelor, ne-au ascultat, au înțeles subtilitățile situației și au găsit o rezolvare onorabilă pentru anul în curs”, declară rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, care este şi preşedintele Consorţiului Universitaria.

Acesta adaugă că simte nevoie să clarifice unele aspecte legate de necesitatea acestei rectificări, aspecte cunoscute, de altfel, celor familiarizați cu modul în care funcționează universitățile publice în România.

„Universitățile românești au autonomie în unele privințe, în altele, nu. În ceea ce privește nivelul salarizării, autonomia universitară este marginală. Universitățile românești au venituri de la bugetul de stat, în special pentru școlarizarea studenților «bugetați», și venituri proprii, obținute într-o logică similară cu cea a mediului privat, în special din școlarizarea studenților «cu taxă»”, declară Marilen Pirtea.

Acesta reaminteşte că cea mai mare parte a cheltuielilor universităților sunt cele cu salarizarea. „Universitățile își planifică veniturile și cheltuielile, în aceeași logică similară mediului privat, nu cea a birocrației care solicită și primește posturi în plus. Acest lucru înseamnă că posturile didactice și, pe cale de consecință, cheltuielile de personal sunt determinate de încasările previzionate atât din surse publice, cât și din taxe de școlarizare. Ca și în mediul privat, nivelul de încasare atinge doar în teorie 100%. Ce au făcut actele normative enumerate? Au modificat salarii, au instituit sporuri și alte drepturi ale salariaților, fără să țină cont la momentul promulgării dacă universitățile pot acoperi cheltuielile salariale generate de aceste măsuri. În contextul subfinanțării cronice a universităților și cel al scăderii numărului de studenți din cauze demografice, marja de manevră financiară a universităților este extrem de limitată”, explică rectorul UVT.

Ceea ce nu s-a spus în spațiul public, mai declară oficialul UVT, este că necesarul calculat pentru acoperirea integrală a costurilor legate de politicile naționale de salarizare este de aproximativ 1,2 miliarde de lei. Diferența, susţine Marilen Pirtea, „va fi suportată în cea mai mare parte de către universități, iar aceasta este doar una dintre părțile mai puțin luminoase ale tabloului”.

Mare parte dintre costurile generate de modificările de politici naționale de salarizare, estimează rectorul UVT, vor avea impact și asupra cheltuielilor din 2017, și asupra celor din 2018 şi chiar ale anilor viitori. „Pur și simplu, Educația costă și va costa mai mult, iar momentan nu există o soluție pe termen lung referitoare la cine va suporta aceste costuri. De aceea, este necesară transpunerea modificărilor din domeniul salarizării în finanțarea universităților. Cu alte cuvinte, este necesară creșterea finanțării publice per student în mod structural, nu prin rectificări. Altfel, la anul ne vom afla în aceeași situație, aceea de a solicita o rectificare bugetară substanțială pentru a ne putea continua activitatea”, avertizează Marilen Pirtea.

În plus, subliniază el, aceste fonduri nu se duc spre dezvoltare, spre cercetare sau spre alte activități care ar putea conduce la creșterea calității învățământului.: „Rectificarea acoperă parțial costurile politicilor naționale de salarizare.”

Creșterea veniturilor universitarilor, apreciază rectorul UVT, Marilen Pirtea, este o măsură binevenită, „deși în continuare mulți dintre aceștia sunt plătiți inferior efortului, valorii și locului lor în societate. Cu toții ne dorim ca salariile din universitar să fie competitive cu cele din mediul privat, pe paliere similare legate de nivelul de pregătire, de realizări sau de efort. Însă vom putea vorbi de prioritizarea învățământului abia când vom avem măsuri sistemice, structurale, atât pentru creșterea nivelului salarizării universitarilor, cât și pentru dezvoltarea instituțională a universităților.”

După rectificarea bugetară, 280.000 de cadre didactice și auxiliare urmează să beneficieze de aceste majorări, 417,8 milioane lei fiind destinați învățământului universitar, iar 597,9 milioane de lei, învățământului preuniversitar.