Reamenajarea Pieţei Libertăţii, din nou, sursă de scandal

Reamenajare Piata Libertatii Timisoara Foto EyeintheskyAbsenţa spaţiilor verzi din noul concept de amenajare al Pieţei Libertăţi a generat în ultimele zile un val de polemici, Asociaţia Peisagiştilor acuzând lipsa unei dezbateri publice relevante legate de acest proiect. reprezentanţii Primăriei susţin că proiectul de reabilitare nu prevede spaţii verzi în Piaţa Libertăţii, tratând acest spaţiu după conceptul clasic de piaţă, aşa cum sunt pieţele din Roma, din Viena, din Barcelona ori din Londra.

 

Noua faţă a Pieţei Libertăţii generează controverse

Recentele declaraţii ale conducerii Primăriei Timişoara, care preciza că noul concept de amenajare al Pieţei Libertăţii nu prevede spaţii verzi şi că se vor căuta doar soluţii pentru plantarea a 30 – 40 de arbori, a generat o reacţie din partea structurii vestice a Asociaţiei Peisagiştilor. Aceasta acuză că nu a existat o dezbatere public ă reală legată de acest nou plan de amenajare.

Dacă reprezentanţii Primăriei susţin că proiectul de reabilitare nu prevede spaţii verzi în Piaţa Libertăţii, tratând acest spaţiu după conceptul clasic de piaţă, aşa cum sunt pieţele din Roma, din Viena, din Barcelona ori din Londra, Asociaţia Peisagiştilor din România, Filiala Teritorială Vest nu e mulţumită de situaţie şi spune că este nevoie de o dezbatere publică pe tema soluţiei de reamenajare. “Părerile sunt împărţite, însă concluzia e una singură (oricare ar fi deznodământul): proiectul iniţial nu a fost respectat, iar deciziile de moment, venite în timpul executării lucrărilor, au generat o soluţie care nemulţumeşte. Propunem, în acest sens, organizarea unei dezbateri publice, sub formă unei mese rotunde, la care să ia parte reprezentanţii organizaţiilor profesionale, autoritatea publică, prin direcţiile implicate, Agenţia pentru Dezvoltare Regională, echipa sau birourile de proiectare şi cetăţenii”, declară reprezentanţii Asociaţiei Peisagiştilor.

În opinia acestora, soluţia finală ar trebui să apară în urma acestei dezbateri la care să ia parte specialişti, aceştia menţionând că o decizie privitoare la soluţia finală de reamenajare a Pieţei Libertăţii va trebui să fie rezultatul acestor discuţii şi nu a deciziei, strict, a unui om politic, în speţă primarul.

Fost arhitect-şef: “În piaţă se poate merge şi pe idea poziţionării de arbori în ghiveci”

Radu Radoslav bustRadu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei, spune că proiectul a fost aprobat, presupunându-se că a fost supus şi unei dezbateri publice, deşi acest lucru nu s-a întâmplat decât formal, şi că, acum, orice demers este tardiv. “Trebuia să se facă scandal în momentul începerii acestui plan de reamenajare, nu acum, când lucrurile nu mai pot fi schimbate.”

Acesta mai spune că mai important este faptul că în zonă s-au întreprins demersurile necesare pentru găsirea unor vestigii cu o valoare arheologică deosebită, care pot fi prezentate timişorenilor.

Cred că în piaţă se poate merge şi pe ideea poziţionării de arbori în ghiveci, în care să se pună palmieri, roşii sau alte plante, în funcţie de culoarea politică”, glumeşte fostul arhitet-şef al municipiului.

Proiectul privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi a spaţiilor publice din centrul istoric al oraşului – situl urban cartierul Cetate Timişoara – cuprinde multiple lucrări: de arhitectură, rutiere, la partea de instalaţie electrică, alimentare cu apă, canalizare menajeră şi canalizare pluvială, termoficare şi telecomunicaţii. Valoarea totală a proiectului depăşeşte 65,5 milioane de lei cu TVA, valoarea asistenţei financiare nerambursabile fiind de aproximativ 52 de milioane de lei. Termenul de execuţie este de 21 de luni. Potrivit celor mai optimiste evaluări, proiectul de reabilitare a centrului istoric s-ar putea finaliza cel devreme în vara anului viitor, dacă nu mai apar complicaţii legate de elemente neprevăzute.

Între timp, Municipalitatea încearcă să gestioneze cât mai bine extensiile legate de proiectul bugetului şi graficul de execuţie, în aşa fel încât aceste elemente să afecteze cât mai puţin relaţia cu partenerii europeni care asigură finanţarea.

Print Friendly, PDF & Email