Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România are cea mai ridicată rată cumulată a contribuţiilor sociale plătite de angajatori şi angajaţi din regiune, de 55% din salariu, ceea ce poate favoriza munca la negru, cu efect negativ asupra veniturilor colectate. Observaţia pare a fi susţinută şi de numărul destul de mare de cazuri de muncă fără forme legale, depistate inclusiv pe plan local.

Campioni regionali la contribuţii sociale

Conform unui raport prezentat de Banca Mondială, rata totală a contribuţiilor sociale – pentru pensie, şomaj şi sănătate – variază în economiile aflate în tranziţie din Europa Centrală şi de Est de la 3%, în Armenia, la 55%, în România, cu niveluri de aproximativ 30% în Rusia, 31% în Bulgaria, 40% în Polonia, 44% în Ungaria, 45% în Cehia sau 49% în Slovenia. “Ratele ridicate ale contribuţiilor ar putea induce reacţii în oferta de muncă, inclusiv ascensiunea muncii la negru, ceea ce poate afecta negativ veniturile”, se menţionează în raport.

Documentul mai arată că, în timp ce România are cea mai ridicată rată din regiune, veniturile colectate la buget din aceste contribuţii reprezintă numai 9% din PIB, cu un punct procentual peste media regiunii, faţă de 11% în Polonia, aproximativ 12% în Ungaria şi Slovenia şi 15% în Cehia. “Randamentul veniturilor scade atunci când ratele contribuţiilor depăşesc un anumit nivel”, notează Banca Mondială, care nu uită să precizeze că România are una dintre cele mai dezvoltate economii subterane din UE, reprezentând aproximativ 30% din PIB.

Munca la negru, încă practicată în Timiş

Concluziile legate de proliferarea muncii la negru par să se confirme şi pe plan local. Anul trecut, în Timiş, Inspectoratul Teritorial pentru Protecţia Muncii a realizat peste 4.000 de acţiuni de control, în urma cărora au fost depistaţi peste 600 de angajaţi fără forme legale, lucru care arată că munca la negru nu reprezintă în niciun caz un fenomen izolat în vestul ţării. Totodată, au fost date 1.200 de sancţiuni, dintre acestea 784 fiind amenzi, a căror valoare cumulată a depăşit cinci milioane de lei.

Tot anul trecut, reducerea TVA la pâine a determinat Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş să desfăşoare o campanie de prevenire a muncii la negru, în domeniul morăritului, panificaţiei, dar şi al depozitelor de cereale. Pentru că s-au realizat multe stocuri de făină şi cereale, ITM a dorit să verifice şi munca fără forme legale în rândul societăţilor din aceste domenii. În plus, la întâlnirile cu primarii şi cu mediul oamenilor de afaceri, inspectorii ITM au transmis să fie evitată munca fără forme legale, fiindcă amenzile sunt foarte mari – adică, numai pentru o persoană descoperită amenda poate fi între 10.000 de lei şi 20.000 de lei şi se aplică pe loc. În această campanie, inspectorii de muncă s-au confruntat şi cu o situaţie specială, în sensul că patronul unei firme de panificaţie nu i-a lăsat în firmă pentru control. În aceste situaţii împiedicarea controlului este sancţionată între 5.000 şi 10.000 de lei.

Pe lângă sectorul de panificaţie, şi segmentul de construcţii a fost, ca de obicei, un “magnet” pentru munca fără forme legale, mai ales pe perioada verii. Sectorul construcţiilor rămâne unul în care unt descoperite cele mai multe cazuri de muncă fără forme legale. Întâmplător sau nu, multe din societăţile care au fost depistate cu muncă la negru au avut şi accidente de muncă, unele chiar destul de grave. Anul trecut Timişul a avut peste 100 de accidente de muncă, fiind nominalizat în topul judeţelor cu cele mai multe incidente de acest gen – numărul reprezentând 3,7% din totalul accidentelor de la nivelul ţării.