Deşi de abia la începutul acestui an a fost ridicată în Consiliul Local problema presupuselor niveluri mari de radioactivitate din unele încăperi ale sediului Poliţiei Locale Timişoara, clădirea fiind folosită temporar ca depozit de uraniu, problema a fost sesizată de acum opt ani, dar a rămas fără răspuns.

Măsurători care identificau o posibilă problemă, făcute în 2009

Într-o şedinţă a Consiliului Local, din ianuarie, Primăriei Timişoara i se cerea să investigheze problema ridicată de mai multe sesizări cu privire la posibile valori mari de radioactivitate existente în clădirea în care este sediul Poliţiei Locale Timişoara, pe strada Avram Imbroane nr 54. Imobil în care, în anii 50, a fost depozitat minereu radioactiv. Un punct de vedere oficial pe această temă nu există încă.

„Nu am mai auzit despre aşa ceva până acum. Noi avem datoria în astfel de situaţii să luăm toate măsurile, să facem toate verificările, încât să avem certitudinea că nu expunem sănătatea angajaţilor. Va trebui să apelăm la cineva din exterior, pentru că nu oricine are aparatură pentru asta”, spunea, în ianuarie, primarul Nicolae Robu.

Zilele trecute, pe adresa redacţiei au venit, sub protecţia anonimatului, mesaje care indică faptul că problema a fost sesizată încă din 2009, şi, mai mult, în zonă au fost realizate inclusiv măsurători pe cont propriu de către angajaţi ai Poliţiei Locale.

Un angajat al Poliţiei Locale declară că, potrivit documentării realizate pe cont propriu, în anii '50 sovieticii au folosit clădirea  şi Gara de Est Timişoara pentru transport de minereu de uraniu extras de la mina Bârzava de Arad. Poliţistul local, cunoscând potenţialul de risc la îmbolnăviri, a împrumutat un contor de măsurat radiaţii cu care a efectuat mai multe măsurători de radiaţii reziduale în clădire. Şi spune că sunt zone din clădire unde există depăşiri mari ale nivelului maxim admis al radiaţiilor: „Există un pericol real de contaminare al personalului”, a avertizat el conducerea instituţiei, cerând „o expertiză din punct de vedere al igienei radiaţiilor din întreaga clădire, pentru a nu expune la un eventual pericol personalul instituţiei”.

Pământ „în urmărire generală”

Până în momentul de faţă nu s-a reuşit să se clarifice, printr-o expertiză de specialitate oficială, dacă temerile cu privire la un nivel crescut de radioactivitate în acea zonă a Timişoarei sunt sau nu întemeiate.

Inginerul Mircea Goloşie, preşedintele unuia dintre puţinele ONG-uri care realizează monitorizări de radioactivitate cu echipamente de specialitate, Hobby Club „Jules Verne”, din Buziaş, spune că la clădire s-a făcut o renovare temeinică, cu reparaţii capitale, şi s-a mai redus din riscul de iradiere, însă a relizat măsurători şi în patru birouri şi în holul de la intrare încă sunt niveluri destul de mari de radioactivitate.

Mircea Goloşie mai spune că la momentul reparaţiilor, s-a excavat pământ din zonă şi nu se ştie încă unde s-a dus, în Timişoara. „A fost o cantitate destul de mare, şi se estimează că respectivul pământ a fost dus în peste 25 de situri de depozitare din Timişoara. Urmează, în urma unui contract, să localizăm exact toate aceste zone unde s-a dus pământul acela, care ar putea avea valori mari de radioactivitate”, ne-a declarat Mircea Goloşie.