Cu toate că, în vara acestui an se anunţa că proiectul gazoductului Nabucco, ce urma să treacă şi prin Timiş, a eşuat la nivel european în formula propusă, autorităţile judeţene nu renunţă la idee. A fost adoptată deja o hotărâre de Consiliu Judeţean prin care administraţia judeţeană îşi reafirmă susţinerea faţă de proiect, deşi nu se ştie dacă acesta va fi reluat, într-o altă formulă.

Acord de principiu reconfirmat

Consilierii judeţeni timişeni au adoptat, zilele trecute, un proiect de ho­tărâre care reconfirma intenţia ad­mi­nistraţiei judeţene de a sprijini pro­iectul gazoductului Nabucco, în even­tualitatea în care acesta va conti­nua, prin găsirea unui alt furnizor de gaze naturale “Hotărâre privind aproba­rea modificării prin act adiţional a Proto­colului de colaborare încheiat cu S.C. Nabucco Gas Pipeline România S.R.L., anexă la H.C.J.Timiş nr. 21 din 14 02 2011” se numeşte proiectul adoptat de către Consiliul Judeţean. În acest act se precizează că S.C. Nabucco Gas Pipeline România S.R.L. intenţionează păstrarea, respectiv protejarea culoa­rului Conductei Nabucco pe teritoriul României, în vederea utilizării acestuia în momentul în care sunt identificate şi devin disponibile alte surse de gaze. În acest sens se prelungeşte protocolul semnat între Nabucco şi C.J. Timiş şi se lungeşte durata certificatului de urba­nism emis în baza acestui protocol pentru o perioadă care nu este prevă­zută în Hotărârea de Consiliu adoptată. Acest protocol nu este for­mal şi obligă administraţia judeţeană la păstrarea culoarului aferent gazo­ductului, pre­cum şi la respectarea ter­m­enilor con­tractuali destul de stricţi pe care şi i-a asumat iniţiat, în 2011, odată cu sem­narea contractului cu Nabucco.

Rămâne deci de văzut cum îşi va respecta C.J. Timiş această obligaţie şi dacă nu cumva acest culoar păstrat pentru prezumtivul gazoduct nu va intra în conflict cu alte proiecte de infrastructură care se intenţionează a fi dezvoltate în perioada următoare, în Timiş (adică, pe lângă autostrăzi, şi realizarea Centrului Intermodal de Transport Marfă la Remetea Mare, pe unde urma să treacă şi gazoductul).

C.J. Timiş a aprobat la începutul lui 2011 o hotărâre menită să ajusteze Protocolul de colaborare făcut de Timiş cu promotorii proiectului Nabucco. Gazoductul era prevăzut să treacă prin extravilanul localităţilor Lugoj, Recaş, Găvojdia, Victor Vlad Delamarina, Boldur, Coşteiu, Topolovăţu Mare, Remetea Mare, Giarmata, Pişchia, Fibiş, Orţişoara şi Variaş.

Termeni contractuali stricţi pentu C.J. Timiş

În 2011, C.J. Timiş a făcut publică hotărârea menită să tranşeze ultimele detalii care să facă funcţional partene­riatul dintre Timiş şi promotorii proiec­tului Nabucco – Nabucco Gas Pipeline. Adăugirile se refereau în primul rând la stricteţea cu care trebuie păstrate o serie de informaţii care vor rămâne clasificate cu privire la acest proiect. Se specifica în acest sens că “Compa­nia Nabucco Gas Pipeline Interna­tio­nal a autorizat clasificarea anumitor categorii de informaţii drept strict confidenţiale echivalând cu informaţii cu caracter de secret de serviciu, în conformitate cu legislaţia aplicabilă în România”. Lista secretelor era una destul de lungă.

În cazul în care nu respecta regi­mul secret al acestor date, autoritatea contractantă, în speţă C.J. Timiş, risca destul de mult, protocolul specificând că „părţile înţeleg că încălcarea orică­ror obligaţii din acest protocol, de că­tre Autoritate, poate provoca daune con­si­derabile întregului Proiect Nabuc­co, investiţie de interes european, daune care pot fi dificil sau imposibil de re­mediat sau reparat. În cazul în care Autoritatea îşi încălcă obligaţiile ce îi incumbă în conformitate cu dispoziţiile prezentului protocol, recunoaşte drep­tul oricărei companii Nabucco Româ­nia sau Nabucco International de a solicita daune interese”.

Prin acelaşi protocol, C.J. Timiş îşi mai asuma nişte obligaţii. De exemplu, să informeze în scris compania Nabuc­co România, în termen de cinci zile de la depunerea oricărei solicitări de emi­tere a unui certificat de urbanism de către o persoană fizică sau juridică, pen­tru amplasarea unui obiectiv în cori­dorul pentru care s-a emis certificatul de urbanism pentru Proiectul Nabucco. În plus, se obliga să emită orice auto­rizaţie de construire solicitată de orice persoană interesată în coridorul pen­tru care s-a emis certificatul de urba­nism pentru Proiectul Nabucco, dar numai după obţinerea în prealabil a avizului din partea Nabucco România.

Aceste prevederi – menţinute prin prelungirea protcolului semnat de C.J. Timiş şi Nabucco – au dus la contro­verse în mai multe şedinţe de plen din mandatul trecut. “(…) ne obligăm să informăm în scris compania, în termen de cinci zile de la depunere, a oricărei solicitări de emitere a unui certificat de urbanism de către o persoană fizică sau juridică pe amplasamentul obiec­tivului, şi să emitem orice autorizaţie doar pe baza avizului dată de această firmă. În consecinţă, vă întreb : noi, ca autoritate publică, putem fi ţinuţi de avizul unui S.R.L. – cu tot interesul aces­tei conducte sau avem obligaţia legală să informăm un S.R.L. şi apoi, după ace­ea, să luăm o hotărâre?”, întreba fostul consilier judeţean P.N.Ţ.C.D. Marius Cârceie.

Preşedinte Comisia Economică a C.J.T.: “Guvernul trebuie să facă lobby pe lângă autorităţile europene”

Consilierul judeţean P.N.L. Gheor­ghe Bologa (foto), şeful Comi­siei Eco­nomi­ce a C.J. Timiş, susţine că proiectul Na­bucco ar fi adus semni­ficative avanta­je economice şi Româ­niei, şi Timişului. “Administraţia jude­ţeană l-a sprijinit de la început, dar realizarea sa nu depinde nici de auto­ri­tăţile locale, nici de cele naţionale. Proiectul se va implementa doar dacă este susţinut de către partenerii eu­ropeni. În acest sens, România, prin actualul Guvern, trebuie să facă lobby pe lângă autori­tăţile europene. Şi în Timiş proiectul ar fi adus numeroase avantaje econo­mice, ar fi fost o investiţie semnifi­cativă şi ar fi creat locuri de muncă”.

Gheorghe Bologa apreciază că Nabucco a avut de suferit de pe urma concurenţei acerbe ruseşti, prin proiectul paralel South Stream: “E şi acesta un motiv pentru care autorităţile române trebuie să păstreze o relaţie diplomatică bună cu Rusia”.

Un deznodământ previzibil?

La mijlocul acestui an se anunţa că proiectul Nabucco nu va fi realizat în forma scontată, deoarece consor­ţiul care operează exploatarea gazei­feră Şah Deniz, din Azerbaijan, a se­lectat o altă rută de export către Eu­ropa. Grupul de la Şah Deniz a selec­tat ca rută de export către Europa gazoduc­tul TAP (Trans-Adriatic Pipe­line), care va trece prin Grecia, Alba­nia şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.

Nabucco este susţinut politic de U.E. şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom. Pro­iectul Nabucco vizează alimentarea Europei cu 31 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.

Iniţial, gazoductul urma să tra­ver­seze şi teritoriul Turciei, având o lun­gime de 3.900 de kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde de euro. Proiec­tul a fost revizuit anul trecut şi rede­numit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tran­zit prin Bulgaria, România şi Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Azerbaijanul este principalul po­tenţial furnizor de gaze naturale pen­tru Nabucco, mai ales după ce Statele Unite şi aliaţii săi din Europa au impus sanc­­ţiuni economice dure asupra Iranului.

Anul trecut, premierul rus, Vla­dimir Putin, şi cel turc, Recep Tay­yip Erdogan, au parafat un acord care înseamnă depăşirea unuia dintre cele mai mari obstacole care mai stă­teau în calea construcţiei altui gazo­duct care e un concurent direct pen­tru Nabuc­co – South Stream. Turcia a acordat Ru­siei permisiunea ca viitorul gazoduct South Stream să îi tranziteze apele teritoriale. Acordul Turciei era ultimul pas pe care Moscova îl avea de făcut pentru a trece la realizarea pro­iectului de furnizare a gazelor către Europa. Conducta South Stream (ca­re ar urma să treacă pe sub Marea Neagră) poate concura astfel direct conducta Nabuc­co. Astfel, gazoductul South Stream va trece prin apele teri­toriale ale Turciei, care este partici­pantă la proiectul Na­bucco, pentru a ajunge în sud-estul Eu­ropei. Rusia a alocat deja pentru South Stream zece miliarde de euro, gazoduc­tul urmând să transporte 63 de miliar­de de metri cubi de gaze către Europa, din 2015, costul total al proiectului fiind estimat la 30 de miliarde de dolari.