Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a retrimis spre analiză Comisiei Naţionale de Monumente a Ministerului Culturii proiectul Muzeului Naţional al Banatului de punere în valoare a donjonului medieval din incinta muzeului. Şi asta deoarece consideră că varianta propusă ar putea afecta alte artefacte încă nedescoperite din subsolul respectivului areal, anunţă Agerpres.

Castelul Huniade, în care funcţionează şi Muzeul Naţional al Banatului, este închis, de mia mult de zece ani, pentru consolidare şi au fost făcute lucrări parţiale. Specialiştii de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş spun acum că toată documentaţia trebuie refăcută de la zero, pentru că este neconformă cu cerinţele impuse de legislaţia în vigoare.

Oficialii Muzeului Naţional al Banatului au propus să se facă un zid de beton în curtea interioară a castelului, o „cuvă în jurul donjonului”.

„Există o finanţare pentru punerea în valoare a donjonului, separată de ceea ce înseamnă reabilitarea Castelului Huniade. Propunerea (muzeului – n.r.) de punere în valoare a fost analizată în Comisia Zonală de Monumente Istorice, care şi-a exprimat punctul de vedere că este nevoie şi de alte variante. S-a considerat că intervenţia propusă nu este cea mai potrivită, pentru că există elemente care nu slujesc nici punerii în valoare a donjonului, nici reabilitării pe ansamblu a muzeului”, explică directorul DJC Timiş, Sorin Predescu.

Acesta mai spune că membrii comisiei Ministerului Culturii au aprobat varianta de valorificare a donjonului propusă de muzeu, pe care, însă, DJC Timiş nu o agreează şi de aceea a retrimis-o marţi spre analiză, la Bucureşti: „Donjonul medieval este un subiect complicat, pentru că este în interiorul Castelului Huniade, iar această punere în valoare este doar parţială şi separată de proiectul de ansamblu al reabilitării şi restaurării castelului. Reabilitare care, conform expertizelor pe care le-am citit, sunt la stadiul de «dinainte de început», pentru că toate lucrările care s-au făcut acolo sunt neconforme sau trebuie desfăcute şi reîncepute cu anumite degradări ireversibile.”

Arheologul Victor Bunoiu, consilier de specialitate al DJC Timiş, spune că la donjonul descoperit în anul 2009, în curtea Muzeului Naţional al Banatului au fost mai multe controale, tocmai pentru a fi conservat.

„Donjonul este acoperit acum cu o copertină din policarbonat, stă acolo de aproape zece ani, timp în care s-a degradat. În 2015 am fost acolo cu Poliţia, în două controale, şi le-am cerut să facă proiect de conservare a obiectivului. (…). Cei de la muzeu au încercat în acel an să acopere cu nisip donjonul, dar starea în care era nu permitea o astfel de manoperă. Am aflat despre intenţia lor şi le-am trimis o adresă oficială, în care le-am spus că nu este acceptabil să fie acoperit în acel moment, ci că trebuiau luate măsuri de conservare şi punere în siguranţă înainte de acoperire, pentru că, în cei şapte ani, intervenise timpul, factori degradabili, ape pluviale”, mai spune Victor Bunoiu.

Potrivit acestuia, curtea muzeului nu a fost săpată integral, deci este posibil să mai fie descoperite şi alte ziduri care vor fi distruse pentru a se construi zidul de beton propus de cei de la Muzeul Naţional al Banatului.

Donjonul medieval descoperit de arheologii timişoreni datează din veacurile XIV – XV, de pe vremea lui Carol Robert de Anjou. Descoperirea a fost făcută întâmplător, în timpul săpăturilor efectuate pentru găsirea unei fântâni medievale, a cărei existenţă a fost semnalată prin măsurători radio.

„Turnul a fost descoperit în curtea vechiului castel medieval ridicat de Carol Robert de Anjou şi devenit, ulterior, reşedinţa lui Iancu de Hunedoara, donjonul aparţinând, după primele aprecieri, fazei de construcţie a cetăţii medievale. Acesta are în interior o încăpere, asemeni tuturor donjoanelor de acest tip, cu o lăţime de peste zece metri şi a fost îngropat, ulterior, în castelul medieval care s-a născut în jurul lui”, explica la vremea respectivă, citat de Agerpres, directorul de atunci al muzeului, Leopold Ciobotaru.