Încă de la începutul proiectului de reabilitare a malurilor canalului Bega, mai mulţi consilieri locali au atras atenţia asupra faptului că, în lipsa unor dispozitive de protecţie, decaparea pământului va duce la anularea efectelor complicatei şi costisitoarei decolmatări a canalului. Acum chiar Primăria vorbeşte despre necesitatea iniţierii unei operaţiuni de curăţare a canalului, după ce s-au cheltuit pe decolmatare zeci de milioane de euro.

Din nou curăţare

Deşi proiectul Primăriei Timişoara de reabilitare a malurilor Begăi cu fonduri europene nu este nici măcar la jumătate, deja oficialii Primăriei vorbesc despre necesitatea iniţierii unei noi operaţiuni de curăţare a canalului, pentru că apa este murdară şi malurile arată dezolant pe unele porţiuni. 

„Bega ar trebui să fie curăţată din nou. Administraţia Apelor se ocupă de acest aspect. Nu am discutat cu ei încă, nu am fost în această zonă până acum. Nu era aşa… Acum, după ploile din ultima vreme, probabil că a răbufnit această vegetaţie… Se impune o intervenţie de urgenţă”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Conform Administraţiei Bazinale de Apă Banat, este normal ca Bega să fie murdară în această perioadă, pentru că a fost coborât cu mult nivelul apei ca să se poată lucra la consolidarea malurilor şi la taluzuri.

Proiectul primăriei de reabilitare a infrastructurii publice a malurilor canalului Bega este realizat în proporţie de aproximativ 38%, termenul de finalizare fiind iulie 2015.

Declaraţiile actuale legate de iniţierea unor operaţiuni de curăţare a canalului amintesc de avertismentele unor consilieri locali, care au spus încă de la demararea proiectului că actualele lucrări ar putea anula efectele complicatului şi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 şi terminat în 2010. Aceştia spun că se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega. Or, dacă se continuă în acest fel, se anulează efectele operaţiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro.

Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului. Chiar oficialii Primăriei spuneau, în urmă cu patru ani că, în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. “Stratul de nămol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei şi chiar asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor. De asemenea, stratul de nămol, din cauza funcţionării defectuoase şi sub capacitate a Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenţi poluatori în componenţa nămolurilor din albia actuală a canalului Bega, iar contaminarea chimică se află în afara standardelor ecologice actuale europene”, preciza Municipalitatea timişoreană.

Lucrările de decolmatare au început în toamna anului 2008 şi ar fi trebuit să se finalizeze în noiembrie 2009, însă au suferit întârzieri din cauza unei contestaţii a licitaţiei făcută de o firmă care dorea să participe la proiect. Judecarea procesului, dar şi întârzierea unei tranşe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului până în iunie 2010.

Valoarea totală a investiţiei în operaţiunea de decolmatare a întregului canal, până la graniţa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din această sumă fiind alocată de către Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Or, la un asemenea nivel al investiţiei şi la modul greoi în care s-a derulat decolmatarea, reumplerea cu nămol a canalului ar însemna extrem de mulţi bani publici pierduţi.

“Este o bătaie de joc pe bani publici”

Consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu susţine că prin decaparea malurilor, fără instalarea unor protecţii care să împiedice pământul să ajungă în Bega, Primăria Timişoara pierde milioanele de euro investite în proiectul de decolmatare, căruia i se anulează, practic, efectele.

“Acum, orice ar mai face Primăria, deja e tardiv. Aproape tot mâlul scos la decolmatare a fost băgat înapoi în Bega. Este incalificabil ce s-a întâmplat, deşi era foarte simplu să se evite actualul dezastru, prin instalarea unor folii de protecţie”, spune Simion Moşiu.

În opinia sa, posibilitatea de a se iniţia o nouă decolmatare este exclusă, pentru că nici Primăria Timişoara, nici Consiliul Judeţean nu au fondurile necesare, iar obţinerea unui nou proiect cu finanţare europeană pentru acelaşi gen de lucrare este exclusă.

“Este o bătaie de joc pe bani publici. S-au irosit în acest fel milioanele de euro alocate decolmatării. Cu banii aceştia făceam ecluza de la Sânmihaiu Român, şi ne puteam plimba cu vaporaşul pe Bega până la Tisa. Normal ar fi fost, dacă se ştia că se vrea să se deruleze în acest fel proiectul de reabilitare a malurilor Begăi, să se facă mai întâi această reabilitare, şi abia după aceea să se iniţieze decolmatarea. Aşa se pierd din nou milioane de euro pentru care nu răspunde nimeni”, consideră Simion Moşiu.

Un proiect cu un demaraj controversat

Municipalitatea timişoreană a achiziţionat anul trecut lucrările de reabilitare a zonei canalului Bega, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, anunţat de mai multă vreme. În cadrul acestuia urmează a fi executate lucrări de construcţii civile, amenajare peisagistică, modernizare a mobilierului urban, reţele electrice, iluminat public, reţele de telefonie, reţele de gaze naturale, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, lucrări hidrotehnice şi lucrări de drumuri pe o lungime de 10,6 kilometri de-a lungul malurilor de nord şi de sud ale canalului Bega. 

Proiectul a fost adjudecat cu suma de 25 de milioane de lei, dar valoarea totală estimată a acestor lucrări a fost calculată de Primărie la 33,4 milioane de lei fără TVA. Din aceşti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimată pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a zonei – construcţii şi instalaţii pentru investiţia de bază, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocată „contravalorii lucrărilor diverse şi neprevăzute” –  o sumă mare, raportată la proiect, şi la faptul că acest gen de alocări de sume pentru lucrări neprevăzute a generat nu o dată controverse în Consiliul Local.

Această alocare a sumei de 2,5 milioane de lei pentru cheltuieli neprevăzute a făcut şi obiectul unei interpelări parlamentare a deputatului P.D.-L. Cornel Sămărtinean, interpelare înaintată Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine. „Consider că a devenit o practică în a se abuza de acest element la multe proiecte de investiţii, în condiţiile în care sumele alocate pentru cheltuielile aşa-zisele cheltuieli neprevăzute ar putea fi direcţionate către alte proiecte de investiţii urgente pentru municipiul Timişoara”, spunea deputatul democrat-liberal. Având în vedere cele prezentate, acesta îi solicita ministrului să-i comunice punctul de vedere referitor la justificarea sumei alocate, în special a celei pentru cheltuieli neprevăzute, „cu atât mai mult cu cât se desfăşoară lucrări de reabilitare a canalului propriu zis şi de către Administraţia Bazinală a Apelor”.

Fostul ministru de resort Dan Şova „rezolva” rapid problema, susţinând că aspectele sesizate nu intră în sfera de competenţă a Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura şi Investiţii Străine. La acel moment, prin intermediul unor consilieri locali P.N.L. Cornel Sămărtinean era apostrofat în legătură cu interpelarea înaintată, legată de acest proiect.

Ulterior, însă, a venit rândul conducerii Primăriei să constate că lucrurile nu stau tocmai bine, în ceea ce priveşte derularea acestui proiect. În urma sesizărilor făcute de mai mulţi consilieri locali, dar şi de cetăţeni care au observat cum se desfăşoară proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega, lucrurile nu ar fi chiar în parametri, primul lucru observat fiind aleile extrem de înguste amenajate în zonă. Primăria a verificat şi, în faţa evidenţei, a dat dreptate iniţiatorilor acestor sesizări. „Mi se pare greşit, sunt câteva greşeli de proiectare. Sunt prea înguste aleile pietonale. Timişorenii vor vrea o alee pietonală în sensul propriu al termenului, pe care poţi să te plimbi în linişte. Or, acum, aleea trasată la limită permite pentru doi oameni cu siluetă să meargă ţinându-se de mână. Nu e în regulă”, declara primarul Nicolae Robu. Un alt aspect verificat şi confirmat de Primărie este cel legat de o serie de fâşii de pământ între pista de biciclete şi trotuar „care n-au nicio noimă”. „Nu sunt peste tot, că în unele locuri sunt lipite, dar sunt soluţii, în orice caz. Nu vor rămâne aşa”, a mai declarat Nicolae Robu.

Consilierii locali care au trase semnalele de alarmă legate de neregulile şi controversele aferente proiectului susţineau că afirmă că, potrivit standardului din România, orice alee pietonală trebuie să aibă minimum 1,20 metri, pentru a trece două persoane una pe lângă alta, or pe aleile amenajate lângă Bega nu pot trece două persoane una pe lângă alta. Aceştia mai menţionau că nici acest proiect nu pare a fi supravegheat, cum nu au fost supravegheate nici alte multe proiecte pe amenajare de spaţii verzi. Totodată, aleşii locali mai spuneau că nu e nicio scuză că s-a greşit la proiectare, şi dacă proiectul e eronat, e cu atât mai grav.