Proiect destinat zonelor urbane marginalizate, pentru Freidorf şi Ronaţ

Decalajul de dezvoltare, infrastructură şi investiţii între centru şi o parte din zonele mărginaşe reprezintă o problemă cu care Timişoara se confruntă de mult, şi, în acest sens, municipiul de pe Bega s-a implicat într-un proiect european destinat ajutării zonelor urbane marginalizate.

 

Bani pentru „schimbarea la faţă” a două zone-problemă

Pentru că doar banii europeni par cea mai bună soluţie pentru reducerea decalajelor de dezvoltare urbană între centru şi zonele mărginaşe, Timişoara se implică în calitate de lider de proiect într-un proiect menit să ajute aşa-zisele zone urbane marginalizate.

Conform proiectului de hotărâre înaintat Consiliului Local, Primăria Timişoara va depune două cereri de finanţare în cadrul Programului Operaţional Capital Uman „Sprijin pregătitor pentru animarea comunităţii din cadrul oraşelor cu populaţie peste 20.000 de locuitori”, pentru strategii de dezvoltare a două astfel de zone, Freidorf şi Ronaţ.

Obiectivul specific al proiectului va fi reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate (romă şi non-romă), cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii romă.

Ideea metropolei unitare Timişoara continuă să fie erodată de decalajul ce pare să se fi adâncit în ultimii ani între zonele centrale şi anumite cartiere semi-centrale şi zonele de periferie şi cele de „blocuri muncitoreşti”. Un demers salutar este faptul că Primăria Timişoara a început în ultimii ani să sprijine, ca partener, sau să cofinanţeze proiecte europene menite să reducă aceste decalaj.

Chiar şi aşa, zonele centrale ale Timişoarei şi cartierele mărginaşe, precum Kuncz, sau Ronaţ, par să coexiste în lumi total diferite, raportate la aspect, la infrastructură şi la dotările urbane necesare oricărui orăşean, în secolul XXI.

„Există o diferenţă foarte mare între centru şi zonele mărginaşe. În Ronaţ, de exemplu, încă avem străzi desfundate, pline de noroi, care, în zona Căii Bogdăneştilor, sunt pasate între Primărie şi CFR. Mult noroi, multă mizerie, şi oameni nemulţumiţi, pentru că, totuşi, plătesc impozite locale la Primărie. Avem probleme, cum ar fi cea a zonelor ghetou locuite de romi fără acte, dar şi rampele de gunoi. În apropierea zonelor unde stau romii sunt camioane întregi de gunoi, aruncate la întâmplare. Am făcut sesizare, şi Poliţia Locală ne-a răspuns că nu au fost sesizate astfel de rampe în zonă. Nu ştiu cum au putut să nu le vadă”, spune Constantin Pintilie, preşedintele Consiliului Consultativ Ronaţ.

 

O problemă sesizată şi în Planul Urbanistic General

O strategie legată unitară legată de integrarea zonelor mărginaşe trebuie să se închege şi în noul Plan Urbanistic General, aflat încă în lucru. În momentul de faţă, teoretic, oraşul se dezvoltă după Planul Urbanistic General din 2002. Deşi acest document pe care se bazează deciziile majore legate de urbanism ar fi trebuit actualizat cel puţin la un interval de zece ani.

PUG-ul Timişoarei, în forma nouă, vorbeşte, de exemplu, despre dezvoltarea integrativă a municipiului, cu evitarea pustiirii teritoriului periurban de populaţie, de poziţionarea oraşului ca centru teritorial şi de asigurarea unei creşteri mai sănătoase, prin atragere de populaţie calificată într-un ritm sustenabil.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro