Printr-un acord de împrumut semnat cu Banca Mondială, Guvernul încearcă să găsească soluţii pentru a convinge tinerii români să se înscrie la studii universitare în ţară. Proiectul a fost iniţiat după ce în majoritatea centrelor universitare, inclusiv în Timişoara, s-au constatat scăderi semnificative ale numărului studenţilor în ultimii ani.

Bani mulţi pentru şcolarizarea, în ţară, a tinerilor

Ministerul Finanţelor Publice a semnat, la începutul săptămânii, cu reprezentanţii Băncii Mondiale, un acord de împrumut de 200 de milioane de euro, pentru un proiect care vizează reducerea abandonul şcolar şi creşterea numărul înscrierilor la facultate. Proiectul privind Învăţământul Secundar din România – ROSE, cel mai mare proiect privind învăţământul sprijinit de Banca Mondială în Europa şi Asia Centrală, are drept obiectiv sporirea şanselor studenţilor de a finaliza cu succes ciclul învăţământului terţiar şi va fi implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice în următorii şapte ani. Împrumutul a fost aprobat de către Consiliul Director al Băncii Mondiale, în16 martie anul acesta. Beneficiari vor fi 1.620.000 de elevi şi studenţi români din 1.100 de licee şi 300 de universităţi de stat.

“Ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o scădere a forţei de muncă. Forţa de muncă bine calificată şi mai productivă este un element critic pentru a susţine creşterea economică în viitor”, a declarat, în acest context, vicepreşedinte Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Laura Tuck.

Această iniţiativă pleacă de la constatarea că, deşi gradul de înscriere în sistemul de învăţământ secundar din România este ridicat, tranziţia la sistemul terţiar este afectată de gradul mare de abandon şi de performanţele slabe la examenul de bacalaureat. Obiectivul ROSE este de a majora gradul de promovare a învăţământului terţiar, orientându-se către şcolile şi grupurile de studenţi care au cel mai ridicat risc de eşec.

În urma semnării acordului de împrumut, se preconizează ca proiectul să intre în vigoare în următoarele luni, astfel încât fondurile împrumutate să fie disponibile în anul şcolar 2015 – 2016.

Sprijinul oferit prin proiect constă în acordarea de granturi liceelor şi instituţiilor de învăţământ superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern prin care se va implementa proiectul, la fel ca şi cuantumul sprijinului şi metodologia de implementare.

Prin acest program se urmăreşte reducerea ratei de abandon şcolar în anii terminali ai învaţământului liceal la 3,5%, creşterea ratei de participare şi de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanţe slabe, creşterea ratei de înscriere în învăţământul superior şi reducerea abandonul şcolar în primul an de facultate.

Rata înscrierilor în învăţământul secundar superior este ridicată, însă tranziţia către învăţământul superior este mult scăzută, din cauza abandonului şcolar în creştere şi a rezultatelor slabe la examenul de bacalaureat.

În învăţământul superior, provocările cu care se confruntă studenţii, în primii ani, sunt considerate similare cu cele care conduc la o rată scăzută a tranziţiei de la învăţământul liceal la învăţământul superior. Astfel, 20.000 de studenţi abandonează studiile universitare, anual.

Un fenomen de masă

Doar 465.000 de studenţi mai sunt înscrişi la facultate în acest an universitar, faţă de 891.000, în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, se arată într-un raport al Institutului Naţional de Statistică.

Scăderea numărului de studenţi este o consecinţă a evoluţiei natalităţii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstrează şi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru învăţământul universitar.

În anul universitar trecut, doar 55% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 de ani mai urmau o facultate, în timp ce în anul şcolar 2008 – 2009, gradul de cuprindere al tinerilor din această grupă de vârstă se ridica la 78%.

La Timişoara, scăderi nu mari, dar constant

Fenomenul nu a ocolit nici Centrul Universitar Timişoara. Iar acest lucru transpare din rapoartele anuale ale universităţilor.

La Universitatea de Vest din Timişoara, de pildă, în raport cu anul universitar 2013 – 2014 şi cu numărul total de studenţi, se remarcă o scădere cu 694 de studenţi.

În cel mai recent raport al universităţii, publicat zilele trecute, se arată că finalitatea procesului educaţional derulat de UVT impune cu necesitate reflectarea caracterului dinamic evidenţiat de evoluţia numărului de studenţi în perioada ultimilor cinci ani universitari. “Astfel, comparativ cu perioada de început a intervalului de timp analizat (anul universitar 2010 – 2011) putem remarca scăderea numărului total de studenţi cu peste un sfert din numărul studenţilor faţă de anul de referinţă (27,6%). Raportat la ciclurile de formare diminuarea efectivului de studenţi în intervalul de timp analizat a avut ritmuri diferenţiate : – programele de studii de licenţă – o scădere cu 24,9%, programele de studii masterale – o scădere cu 31,9% şi programele de studii doctorale – o scădere cu 42%”, se mai arată în acelaşi raport.

Raportat la categoriile de stidenţi, însă, se remarcă o creştere a numărului de studenţi, care sunt acum la Universitatea de Vest în regim bugetat, pe licenţă, şi care în acest an universitar sunt în număr de 6.443, faţă de 6.348, în anul universitar precedent.

“Nu aş spune, raportat la aceşti indicatori, că putem vorbi despre o scădere semnificativă a numărului de studenţi înscrişi la UVT”, declară Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest.

La Universitatea Politehnică nu există o scădere mare a numărului de studenţi, dar este constantă. Astfel în anul universitar 2014 – 2015 sunt înscrişi 11.823 de studenţi (cifră care îi include şi pe cei din regim cu taxă), mai puţini cu 257 de studenţi decât în anul precedent, când erau înscrişi 12.080 de studenţi. La Arhitectură şi Urbanism sunt înscrişi 771 de studenţi, faţă de 780 în anul universitar precedent. La Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, 508 studenţi, faţă de 547, în anul precedent. La Construcţii sunt 1.598 de studenţi, faţă de 2005, în anul universitar 2013 – 2014. 1.544 de studenţi sunt la Electronică şi Telecomunicaţii, faţă de 1.537 în anul precedent. La Management în Producţie şi Transporturi sunt  954 de studenţi, faţă de 993 în anul precedent. Este la fel de adevărat că s-au înregistrat şi creşteri ale numărului de studenţi, la facultăţi precum Automatică şi Calculatoare (unde sunt 2.241 de studenţi, faţă de 2.128 în anul precedent) şi la Ştiinţe ale Comunicării, 405 studenţi faţă de 382 faţă de anul universitar 2013 – 2014.

“Este adevărat că există o creştere constantă a numărului de studenţi în ultimii ani. A scăzut, însă, numărul studenţilor din ciclul cu licenţă, la studii masterale, de exemplu, înregistrăm o uşoară creştere. De vină eu spun că este în primul rând nivelul de pregătire scăzut din ciclul preuniversitar şi faptul că bacalaureatul rămâne un fel de obstacol de netrecut pentru o bună parte din tineri. Iar Politehnica a rămas constantă ideii, poate incomode, că nu se pot accepta studenţi fără bacalaureat. Apoi, sigur, mai este şi declinul demografic, cu o influenţă care nu poate fi contestată, însă şi abandonul şcolar. Sunt tineri care pleacă cu tot cu familiile lor în străinătate şi renunţă la studiile începute, sau le continuă în afara ţării”, afirmă profesorul Ilare Bordeaşu, şef al Catedrei de Maşini Hidraulice de la Facultatea de Mecanică a Universităţii Politehnica Timişoara şi lider zonal al Federaţiei Sindicale “Alma Mater”.

Cauze multiple

Scăderea numărului de studenţi în ultimii ani are cauze multiple. Una dintre ele este ponderea semnificativă a absolvenţilor de liceu care nu reuşesc să ia bacalaureatul şi care, din acest motiv, nu se pot înscrie la admiterea la universitate. Un alt motiv este taxa de şcolarizare, deloc neglijabilă, dacă nu prohibitivă în multe cazuri (9.000 de lei pe an, de pildă, la unele facultăţi extrem de atractive).

Sociologii pun situaţia pe seama scăderii natalităţii, înregistrată după 1990, însă rădăcinile problemei par să se lege, tot mai adânc, şi de dezinteresul pentru studiile superioare în rândul majorităţii absolvenţilor de liceu. Pe de o parte, pentru că văd inutilă o diplomă de licenţă. Iar pe de alta, pentru că alţii, oricât de pasionaţi ar fi pentru un domeniu, nu văd nicio perspectivă solidă după terminarea facultăţii.  

Deloc paradoxal, odată cu scăderea cererii pentru locuri în facultăţi, scade şi oferta. De la inflaţia de universităţi din anii '90, când părea că în orice cătun se deschid porţile studiilor de licenţă, în prezent mai funcţionează, potrivit Institutului Naţional de Statistică, 48 de universităţi de stat şi 56 private, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu.