Program de terapie online a depresiei, iniţiat la Timişoara

Depresia este cea mai răspândită tulburare mentală

depresieUn program de terapie online a depresiei, coordonat de la Timişoara, dar în care este implicată o echipă internaţională de specialişti cu competenţe în tratarea depresiei, aduce o serie de elemente de noutate în terapia persoanelor afectate de această tulburare mentală.

 

Program focalizat exclusiv pe terapia online a depresiei

Programul este derulat de Universitatea de Vest din Timişoara, prin Departamentul de Psihologie, împreună cu Departamentul de Ştiinţe Comportamentale al Universităţii Linkoping, din Suedia, şi cu Centrul de Medicină Integrativă al Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii Maryland, SUA.

Bogdan Tulbure portretBogdan Tudor Tulbure, lector la Departamentul de Psihologie al Universităţii de Vest şi director de proiect, spune că, de la momentul lansării proiectului, 21 martie, şi până în prezent, s-au înscris 122 de persoane. Cum numărul celor cu care se poate lucra în cadrul unui astfel de proiect variază între 120 şi 150, pentru cei care doresc să beneficieze gratuit de programul de terapie online a depresiei, mai există posibilitatea de a aplica.

Selecţia primară se face în baza unui interviu telefonic, în vreme ce relaţionarea ulterioară a pacienţilor cu terapeuţii este moderată prin intemediul unei platforme securizate, de tip internet-banking, variantă care nu doar că asigură confidenţialitatea deplină în relaţia terapeut-pacient, dar poate şi facilita, în cazul unora dintre aplicanţi, depăşirea reţinerilor de a se adresa unui psiholog, din teama de stigmatizare.

Interviul iniţial şi interviul final, cel de după parcurgerea celor nouă săptămâni de program, se desfăşoară telefonic. Restul comunicării se desfăşoară pe e-mail”, explică terapeutul Bogdan Tulbure, care adaugă că aplicanţii au acces, în baza uni parole şi a unui ID, la pagini în care sunt expuse principii teoretice, în baza cărora sunt dezvoltate o serie de aplicaţii, adecvate situaţiei lor particulare.

Majoritatea celor afectaţi de depresie au tendinţa să creadă că indiferent ce fac, tot rău se simt – spune terapeutul. Aşa că noi îi încurajăm pe pacienţi să ţină un jurnal al activităţilor lor zilnice, lucru care îi face să sesizeze că, pe parcursul unei zile, starea lor emoţională variază, şi nu e deloc la fel tot timpul. Anumite activităţi zilnice sunt însoţite de emoţii, unele dintre acestea sunt pozitive, iar altele negative, fiecare dintre ele contribuind la schimbarea dispoziţiei afective a pacientului”.

În ce priveşte adresabilitatea proiectului, Bogdan Tulbure declară că, practic, nu există niciun fel de constrângeri şi adaugă că mediul online operează cumva selecţii naturale în acest sens, căci, potrivit statisticilor, „persoanele care răspund cel mai bine unor astfel de servicii se pliază pe profilul utilizatorului de mijloace de informare online, adică sunt, în general, persoane educate, cu vârsta până în 40 de ani”.

Credinţa, o resursă spirituală utilă în terapia depresiei

Programul este disponibil ăn două variante – versiunea convenţională şi versiunea creştină. Bogdan Tulbure spune că se întreprind în acest moment studii menite să evidenţieze care sunt corelaţiile care se stabilesc între sănătatea fizică şi mentală şi aspectele de ordin religios. „Din ceea ce se desprinde, drept concluzii, până în acest moment, pare că persoanele care îşi  folosesc resursele de spiritualitate pentru a depăşi unele situaţii au tendinţa să fie mai puţin depresive, mai puţin anxioase, iar şansele lor de a se confrunta cu anumite afecţiuni organice, cum sunt infarctul miocardic sau diabetul, sunt mai mici”, mai spune Bogdan Tulbure.

Michelle Pearce portretTerapeutul afirmă că integrarea aspectelor religioase şi spirituale alături de metodele clasice ale terapiei cognitiv-comportamentale se poate dovedi utilă. Chiar dacă, folosite eronat, resursele religioase şi spirituale pot accentua patologia. Orice fel de resurse de spiritualitate pot fi utilizate însă şi într-un mod funcţional, apreciază terapeutul, referindu-se la experienţa acumulată în acest domeniu de activitate de unii dintre reprezentanţii echipei PsiTOD, Michelle Pearce, care a studiat psihologia medicală în cadrul Centrului de Medicină al Universităţii Duke. Aceasta a contribuit la elaborarea unui program de intervenţie cognitiv-comportamentală destinat reducerii depresiei la pacienţii diagnosticaţi cu o boală somatică, program ce integrează aspectele religioase cu cele psihologice şi care a fost testat recent într-un studiu clinic controlat. 

Bogdan Tulbure precizează că transformarea benefică pentru pacient vine şi din cultivarea relaţiei de comunicare între terapeut şi pacient, în baza căreia pacienţilor le sunt adresate îndemnuri de a-şi analiza propriile credinţe şi convingeri despre lume, despre viaţă, despre propria persoană. „Există persoane care gândesc în alb şi negru şi sunt tentate să aprecieze că tot ceea ce li se întâmplă este fie foarte bine, fie foarte rău. În astfel de cazuri este necesară educarea în sensul de distinge nuanţe şi de a schimba comportamentul, astfel încât să fie plasate pe agenda cotidiană unele activităţi plăcute, generatoare de satisfacţii”, explică Bogdan Tulbure.

Femeile, de două ori mai predispuse să dezvolte depresie decât bărbaţii

Bogdan Tulbure mai spune că depresia este cea mai răspândită tulburare mentală, afectând, potrivit statisticilor, peste 121 de milioane de persoane la nivel mondial. În Europa, numărul celor diagnosticaţi cu depresie este de aproximativ 50 de milioane de persoane, în vreme ce incidenţa problemei în SUA este de aproximativ 7%. Şi aceasta, în condiţiile în care numărul specialiştilor care au competenţe în a trata această tulburare este redus.

Printre manifestările caracteristice depresiei se numără pierderea interesului sau a plăcerii de a desfăşura activităţi ce altădată produceau plăcere, incapacitatea sau diminuarea capacităţii de a lua decizii, tulburări de somn, manifestate prin hipersomnie sau insomnie, tulburări ale apetitului, care variază de la un apetit excesiv până la inapetenţă, manifestarea unei dispoziţii depresive, pentru un interval mai mare de două săptămâni sau manifestarea unor stări de iritabilitate şi a sentimentului că activităţile desfăşurate în mod obişnuit de către persoana afectată sunt dificile. La toate acestea se adaugă lipsa de speranţă, o reprezentare despre sine negativă şi apariţia unei percepţii devalorizante despre sine şi manifestarea unor tendinţe spre izolare.

Statisticile mai arată că femeile sunt de două ori mai predispuse să dezvolte depresie decât bărbaţii. Terapeutul opinează că unul dintre motive ar putea fi importanţa mai mare pe care femeile o acordă vieţii emoţionale.

Factorii cauzatori ai depresiei  sunt numeroşi, unii dintre aceştia, cei externi, ţinând de apariţia unor evenimente negative de viaţă. Există însă şi factori predispozanţi de natură biologică, în care este implicată şi componenta ereditară, situaţie în care trebuie intervenit şi biochimic, adică pacientul are nevoie de aport medicamentos. Noi ne adresăm cu precădere celor afectaţi de depresie cauzată de factori externi, dar, dacă există persoane care au fost anterior la psihiatru şi le-a fost instituit un tratament medicamentos, ele pot beneficia de înscrierea în program şi de suport terapeutic din partea noastră”, mai spune Bogdan Tulbure.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis