Prognoză pesimistă pentru lotul de autostradă Lugoj-Deva

Conform monitorizării făcute de Asociaţia Pro Infrastructura, inclusiv prin filmări cu drone, optimismul guvernamental legat de progresul lucrărilor la Lotul 4, cel mai problematic, din autostrada Lugoj-Deva este nejustificat. Contrar promisiunilor, lucrările nu vor putea fi în niciun caz finalizate în acest an.

 

Lucrările nu se termină în acest an

Asociaţia Pro Infrastructura a realizat şi a  făcut publice mai multe filmări aeriene legate de progresul lucrărilor la lotul 4, cel mai problematic din autostrada Lugoj-Deva.

Conform reprezentanţilor asociaţiei „în ciuda mobilizării foarte bune a constructorului (a se observa, de exemplu, şirul de camioane basculante din debleul Brănişca), credem că este absolut evident pentru toată lumea, chiar şi pentru nespecialişti, că acest lot nu poate fi terminat în acest an, în aproximativ 90 de zile rămase până la încheierea sezonului de construcţii.”

Potrivit conducerii Pro Infrastructura, autorităţile continuă să dezinformeze şi să mintă că acest lot poate fi finalizat în acest an: „Volumul de muncă este enorm şi, mai mult, dealul faimos care conţine peştera cu lilieci prezintă provocări tehnice serioase.”

Este făcută în acest sens şi o prognoză realistă. „Ne putem considera norocoşi dacă acest lot va fi gata până la final de 2018, termenul la care visează cei mai optimişti dintre noi. Realist vorbind, acest tronson poate fi gata în prima jumătate a anului 2019. Trebuie să fim atenţi ce facem, să vedem dacă funcţionează soluţia pusă pe hârtie. Dacă acea soluţie scârţâie, o să fie complicat, şi o să mai stăm doi ani, dar nu pe teren, ci în hârtii. Ar însemna nu doar costuri în plus, ci şi alte avize, aprobări şi aşa mai departe. Facem un drum pe care să mergi cu 130 de kilometri pe oră în condiţii de siguranţă, şi să mergi timp de 100 de ani”, declară Ionuţ Ciurea, directorul asociaţiei.

Punctul de vedere al Pro Infrastructura este diametral opus faţă de cel al Ministerului Transporturilor. „În urma inspecţiilor de pe şantierele aflate în execuţie şi a datelor pe care le am la această oră, pot spune că la finalul anului vor fi date în folosinţă loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda şi lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva”, susţinea la sfârşitul lunii august şeful CNAIR, Ştefan Ioniţă.

 

Lotul care a strâns cele mai multe probleme

Ultimele anunţuri ale CNAIR menţionează un progres fizic de 60% din totalul lucrărilor. Ceea ce înseamnă că, într-adevăr, este destul de greu de crezut că, în actualele condiţii meteo, s-ar putea finaliza până la sfârşit de an aproape jumătate din lucrările la acest lot.

Lotul 4 al autostrăzii s-a dovedit a fi cel mai problematic. După „surpriza” iniţială legată de faptul că autostrada traversa un cimitir, s-a descoperit ulterior o colonie de lilieci pe unul din dealurile din Hunedoara pe unde trecea autostrada, apoi au existat probleme legate de o haldă de steril, şi s-a ajuns la concluzia că este necesar să se realizeze expropieri suplimentare. Ultimul obstacol pare reprezentat de cel al „ecoductelor pentru urşi”, destinate traversării autostrăzii de către animalele sălbatice.

Astfel, în ciuda faptului că se vorbeşte despre ele încă de acum patru ani, ecoductele pentru urşi de pe unele porţiuni ale traseului autostrăzii Lugoj-Deva nu au fost încă licitate.

„Pentru acest obiectiv de investiţii avem un proiect, care a fost scos din contract. Urmează ca după îndeplinirea tuturor formalităţilor el să fie promovat spre achiziţie publică. Licitaţia nu este încă lansată. Însă avem un proiect, nu mai avem ce să modificăm. O modificare ar fi fost un dezastru, ar fi trebuit să refacem acordul de mediu, şi toate autorizaţiile. Sperăm să avem într-un termen foarte scurt constructor”, spunea în acest sens Horaţiu Simion, directorul regional al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara.

„Deşi au apărut tot felul de teorii, aceste ecoducte sunt necesare, pentru că autostrada reprezintă practic o barieră în faţa animalelor sălbatice. Sunt nişte culoare de migraţie pe care specialiştii le cunosc, care ocolesc localităţile şi care nu trebuie întrerupte. Există modele foarte bune pentru aceste ecoducte, cum sunt cele din Slovacia. Haideţi să nu mai fim atât de antropocentrişti, şi să credem că totul se învârte numai în jurul nostru”, precizează biologul Sretko Milanovici, de la Secţia de Ştiinţe Naturale a Muzeului Banatului.

 

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro