Profesor de imunologie Virgil Păunescu: „Covid-19 nu este cu mult mai agresiv ca virusul gripal, ci mai contagios, poate pune sistemul sanitar în imposibilitatea de a se ocupa de pacienţi”

Foto: Constantin Duma

Profesorul universitar doctor Virgil Păunescu conduce Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen Timişoara care, recent, a publicat o tehnologie pentru crearea unui vaccin împotriva noului Coronavirus, Covid-19.
L-am invitat să explice cum a ajuns echipa de cercetători pe care o coordonează la acest rezultat şi în ce stadiu este cercetarea, dar şi ce înseamnă acest nou virus, cum se manifestă şi cum ne putem proteja. Deşi nu este cu mult mai agresiv decât virusul gripal, spune, este mult mai contagios: „Marea problemă care îngrijorează acum autorităţile este faptul că, fiind foarte contagios, chiar şi aceste cazuri relativ puţine, dacă apar simultan într-un interval scurt de timp, pun sistemul sanitar în imposibilitatea de a se ocupa de pacienţi.”

 

CV Virgil Păunescu

Prof. univ. dr. Virgil Păunescu este profesor de Imunologie la Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Victor Babeş”’ din Timişoara, directorul Centrului de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului ,,OncoGen” Timişoara şi vicepreşedinte al Academiei de Științe Medicale.

A fost director general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate,  director general al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara şi ministru-secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Domnule Virgil Păunescu, aţi anunţat, în urmă cu câteva săptămâni, că Centrul OncoGen Timişoara a publicat o tehnologie pentru crearea unui vaccin împotriva Coronavirusului.

Da, într-o revistă de specialitate cu vizibiltate internaţională.

 

În ce stadiu sunteţi sunteţi cu cercetarea pentru acest vaccin?

În două săptămâni urmează să primim din Germania reactivii pentru a demara primele teste şi pentru a începe procedurile de validare a vaccinului. Atunci vom face o verificare mai complexă a eficienţei acestor peptide (proteine) pe celule umane.

 

Cum aţi ajuns la acest rezultat?

Structura proteică şi genetică a virusului a fost făcută publică de către cercetătorii chinezi. Folosindu-ne de aceste informaţii legate de structura proteică, precum şi de specificitatea imună a populaţiei din România, am identificat un număr de 21 de peptide care ar putea acoperi 85-90 la sută din populaţia țării.

 

V-a contactat deja vreun producător de vaccinuri?

Colectivul noastru a făcut publică tehnologia de producere a vaccinului în aşa fel încât orice firmă de medicamente să poată să o folosească oricând. Datele făcute publice de alte colective sunt foarte puţine, pentru că majoritatea colectivelor de cercetare doresc să patenteze mai întâi ideile pentru a beneficia de un eventual profit.

După părerea mea, la ora actuală, în lume lucrează, probabil, sute de colective de cercetători pentru un vaccin împotriva Covid-19. Noi, însă, nu am vrut să ţinem ascunsă informaţia. Având în vedere gravitatea situaţiei, am hotărât să punem toate datele noastre la dispoziţie, pentru oricine doreşte să le folosească. Deocamdată am făcut publică tehnologia de producere a unui vaccin împotriva Covid-19,  realizată aici, la Oncogen, şi cu mari şanse de reuşită. Şi, pentru că am luat hotărârea de a nu o patenta, oricine poate să o folosească.

 

Ce este acest Coronavirus care ne ţine captivi într-o stare de panică vecină cu isteria? Ce-l face atât de agresiv şi, se pare, mult mai periculos decât un obişnuit virus gripal?

Nu este cu mult mai agresiv, ci este mai contagios. Din 100 de pacienţi care sunt simptomatici şi care sunt depistaţi, 3-4 mor. Marea problemă care îngrijorează acum autorităţile este faptul că, fiind foarte contagios, chiar şi aceste cazuri, relativ puţine – mă refer la numărul îmbolnăvirilor grave şi al deceselor –, dacă apar simultan într-un interval scurt de timp, pun sistemul sanitar în imposibilitatea de a se ocupa de pacienţi.

 

În cazul gripei sezoniere care e procentul de mortalitate?

Procentul diferă de la an la an. Dar în cazul gripei, cred că avem cel puţin un milion de oameni, în special în oameni vârstă, care s-au vaccinat împotriva gripei. În cazul infecţiei cu Coronavirus, nimeni nu are cum să se apere.

Revenind la întrebarea anterioară: din 100 de oameni simptomatici care sunt depistaţi pozitiv, 3-4 mor. Aproximativ 10 ajung în stare gravă. Aceşti pacienţi ajunşi în stare gravă necesită internarea în spital, probabil în secţiile de Terapie Intensivă. Gândiţi-vă că, dacă în Timişoara s-ar îmbolnăvi dintr-odată 5.000-10.000 de persoane – ceea ce, în sine, nu ar fi o mare problemă –, atunci 10% ar fi în stare gravă. Iar noi nu avem sute de paturi de terapie intensivă în Timişoara. Asta e problema: deşi incidenţa situaţiilor care necesită spitalizare este mică, prin numărul mare de bolnavi apare supra-aglomerarea spitalelor. Cifrele mici devin mari dacă boala afectează mulţi oameni în acelaşi timp.

 

Într-un scenariu ipotetic în care în România se va ajunge la un număr mare de oameni care vor avea nevoie de spitalizare, iar sistemul public nu va reuşi să acopere această nevoie, la ce soluţii ar putea recurge autorităţile? Ar putea fi transportaţi bolnavii la spitale din alte ţări?

Nu va fi posibil. Toată Europa este pe cale să fie depăşită de numărul mare de cazuri.

 

Deci, s-ar putea ajunge şi la noi la situaţia că medicii să facă trierea pacienţilor şi să îi intubeze pe cei care prezintă şanse mai mari de supravieţuire?

Medicii italieni spun că au o problemă pentru că trebuie să hotărască cui dau o şansă să supravieţuiască, după ce pacienţii ajung în terapie intensivă, la aşa-numitul plămân artificial. În Timişoara există unul singur. Deci, dacă vin doi pacienţi, unul va fi pus pe sistemul de ventilaţie, iar pentru celălalt ne vom ruga…

 

Ce caracteristici epidemiologice are acest virus?

În mod deosebit, gradul foarte mare de infecţiozitate, adică faptul că se transmite foarte uşor de la o persoană la alta. Alte virusuri se transmit mai puţin rapid. Covid-19 este din aceeaşi familie a Coronavirusurilor din care fac parte şi SARS şi MERS. SARS a avut mortalitate mai mare, până la 30 la sută, dar a avut contagiozitate mică. În plus, în cazul SARS, când s-a încălzit vremea, s-a oprit epidemia.

În cazul Covid-19 sunt indicii că nu este atât de sensibil la creşterea temperaturii. Cel puţin, până în lunile iunie, iulie nu sunt temperaturi suficient de ridicate ca să ne putem face o idee. În plus, poate reapărea în toamnă.

Coronavirusurile infectează mai mult animalele. Dar pot să suferă mutaţii genetice, aşa cum s-a şi întâmplat, şi să afectează oamenii.

Mai avem încă un motiv de îngrijorare, virusul fiind foarte nou, probabil că se află într-o perioadă de instabilitate genetică şi mai poate suferi modificări care să îl facă mai agresiv. Adică, ar putea da o mortalitate mai mare.

 

Care este simptomatologia?

Seamănă cu cea din cazul virozelor respiratorii. Cei care au simptome trebuie să telefoneze la medicul de familie pentru ca acesta să decidă dacă vine să vadă pacientul său dacă se impune solicitarea ambulanţei.

 

Există un tratament standard?

Nu există un tratament special pentru Coronavirus. Cele mai multe cazuri se tratează simplu, cu medicamente antiinflamatorii, cu antitermice şi hidratare.

 

Ce avem de făcut?

Cel mai important lucru este să evităm zonele aglomerate şi să ne spălăm des pe mâini. Eu m-am îngrozit când am văzut cum stau lucrurile în metroul din Bucureşti; acolo este practic imposibil de stăpânit problema. Apoi am văzut ce e în supermarketuri. Dacă nu putem evita aglomerările, în astfel de spaţii, atunci ar trebui să purtăm o mască şi să avem în permanenţă la noi şerveţele sau gel dezinfectant, pentru că există riscul de a lua virusul de oriunde. În mall-uri şi hipermaket-uri ar trebui să fie instalate, la intrare şi la ieşire, dozatoare cu dezinfectant.

Recent m-am întors de la Bucureşti şi am fost uimit că autobuzul cu care am călătorit în aeroport nu numai că nu era dezinfectat, dar tot ce atingeam era soios, iar autobuzele acestea sunt folosite şi pentru cursele internaţionale. În avion nu am văzut nicio urmă de vreo procedură de dezinfectare cu aerosoli – care e foarte simplă –, iar masa a fost servită călătorilor fără şerveţele dezinfectante.

 

Autorităţile au luat deja o serie de măsuri pentru prevenirea unei epidemii. Consideraţi că sunt eficiente şi suficiente?

E greu de spus. Din punctul meu de vedere, însă, măsurile luate sunt tardive, în condiţiile în care în metrou, pe aeroporturi, pe avioane, în mijloacele de transport în comun e mizerie, este o bătaie de joc. Şi să nu uităm de taxiuri, care şi ele pot fi o sursă de infecţie. Statul este incapabil să ne protejeze eficient (vorbim de nişte măsuri generale, în condiţiile în care zeci de mii de români se întorc acasă şi nu sunt toţi controlaţi). Singura soluţie este să ne protejăm noi, individual.

 

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS