Probleme în serie la proiectul de reabilitare a malurilor Begăi

Decolmatare Bega 2La fel ca în cazul unui alt proiect celebru de reabilitare a Parcului Copiilor din Timişoara, operaţiunea de reabilitare a malurilor Begăi întâmpină probleme în serie, generate de greşelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preţul întregii lucrări, pentru care oricum există o sumă foarte mare, rezervată pentru cheltuieli neprevăzute. Mai mulţi consilieri locali spun însă că eventualele greşeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales că era datoria Direcţiei Tehnice să verifice dacă proiectul este aplicabil în realitate

 

Noi deficienţe

Primăria Timişoara a remarcat, în ultimele trei săptămâni, deficienţe majore legate de lucrările de reabilitare a malurilor canalului Bega. După ce, iniţial, s-a constatat că unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilă deplasarea pe ele altfel decât în şir indian, s-a venit cu scuza existenţei unor greşeli de proiectare şi a faptului că aleile au trebuit făcute astfel pentru a nu se ajunge la tăieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia că şi aceste tăieri de copaci sunt necesare. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu a declarat în acest sens că, deşi proiectul prezentat părea bine făcut, aplicarea lui s-a dovedit a fi dificilă.

“Pentru a nu se tergiversa obţinerea de avize, s-au acceptat soluţii mai simple, care nu vizează tăierea unor arbori, spre exemplu. Dar nu e normal să dai peste cap un proiect pentru că s-a întâmplat să fie puşi într-o cu totul altă logică, cu 50 de ani în urmă, câţiva pomi, în locul în care se face amenajarea”, explică Nicolae Robu.

În replică, mai mulţi consilieri locali spun însă că eventualele greşeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales că era datoria Direcţiei Tehnice să verifice dacă proiectul este aplicabil în realitate. “Este cu atât mai grav să se spună că sunt greşeli de proiectare. Un asemenea proiect nu poate fi făcut din birou, fără să se verifice posibilitatea aplicării sale pe teren. Dacă nu se verifică, se ajunge la ce se poate vedea acum la această lucrare, cu alei de 80 de centimetri, şerpuite printre copaci. Direcţia Tehnică a Primăriei avea obligaţia de a verifica dacă acest proiect se poate aplica. Însă, ca de obicei, o serie de reprezentanţi ai acestei Direcţii habar nu au ce se întâmplă pe teren şi dacă un proiect poate fi implementat, deşi e obligaţia lor să facă astfel de verificări”, decalră consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu.

Acesta mai spune că, în ciuda semnalelor trase pe această temă, se continuă decaparea malurilor Begăi fără niciun fel de protecţie, lucru care anulează efectele operaţiunii de decolmatare a canalului, care au costat milioane de euro: “Se lucrează în continuare fără niciun fel de folii de protecţie. Astfel, pământul scos de pe mal este băgat în canal, ceea ce înseamnă că am făcut degeaba acea decolmatare care a costat milioane de euro. Consider că este o bătaie de joc pe bani publici”.

Banii pentru cheltuieli neprevăzute probabil că nu vor rămâne necheltuiţi

Dacă proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega continuă pe aceleaşi coordonate, probabil că se va utiliza în totalitate suma alocată pentru cheltuieli neprevăzute şi s-ar putea ajunge chiar la suplimentări de bugete, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor proiecte similare, de amenajare de spaţii verzi. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totală estimată a acestor lucrări a fost calculată de Primărie la 33,4 milioane de lei fără TVA. Din aceşti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimată pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a zonei – construcţii şi instalaţii pentru investiţia de bază, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocată „contravalorii lucrărilor diverse şi neprevăzute” –  o sumă mare, raportată la proiect, şi la faptul că acest gen de alocări de sume pentru lucrări neprevăzute a generat nu o dată controverse în Consiliul Local.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevăzute în execuţia unui proiect de lucrări publice de către Municipalitate este cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adică aproape două milioane de euro, bani luaţi din bugetul local. Bugetul de investiţii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrări suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocată execuţiei proiectului a trebuit majorată cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesară în primul rând din cauza unei revelaţii tardive, legate de faptul că parcul era traversat de două linii electrice aeriene a căror prezenţă ar constitui un pericol pentru activităţile din parc. Aşa s-a ajuns la concluzia că e nevoie de reconfigurarea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângă arbori, suplimentarea conductelor de apă şi canal, ca şi a cablului de iluminat, cu 196 de metri. Din păcate, se pare că şi lucrarea de reabilitare a malurilor canalului Bega pare să urmeze aceeaşi tendinţă.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro