După ce s-a grăbit să achiziţioneze studii de fezabilitate pentru lucrările la cele trei pasaje, a căror demarare era anunţată încă de anul trecut – Jiul, Popa Şapcă şi pasajul inferior Solventul –, acum, Primăria vrea să obţină şi acord de mediu pentru cele trei obiective de investiţii. Demersurile sunt considerate cel puţin curioase de către unii consilieri locali, în contextul în care Primăria nu are bani să demareze nici măcar unul dintre cele trei pasaje, în perioada următoare.
Întâi acordurile de mediu, apoi pasajele
În condiţiile în care până şi conducerea Primăriei a recunoscut că e greu de crezut că vor fi găsite în acest an resursele pentru demararea lucrărilor la cele trei pasaje – Jiul, Popa Şapcă şi pasajul inferior Solventul –, a căror începere efectivă era anunţată încă de anul trecut, este straniu motivul pentru care Municipalitatea a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute iniţierea demersurilor pentru obţinerea acordurilor de mediu pentru cele trei lucrări. Primăria Timişoara a anunţat publicul interesat în privinţa depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru cele trei proiecte, precizând că informaţiile privind lucrările propuse pot fi consultate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş sau la sediul Municipalităţii.
Cele trei pasaje, a căror demarare era promisă anul trecut de către Primăria Timişoara, costă împreună peste 51 de milioane de euro. Problema e că, deocamdată, Municipalitatea nu ştie de unde va lua această sumă şi există riscul ca, în condiţiile lipsei banilor necesari demarării, şi studiile de fezabilitate achiziţionate anul trecut să expire, după cum pot expira şi acordurile de mediu pe care Primăria se chinuie să le obţină acum.
Pentru pasajul Popa Şapcă, ce se doreşte a fi lărgit şi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru modernizarea şi lărgirea pasajului Jiul, costul investiţiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro. Deşi în proiecte se menţionează ca sursă de finanţare bugetul local, este greu de crezut că Primăria Timişoara va avea în următorii ani un buget care să permită asemenea investiţii de amploare.
Deocamdată, aceste investiţii există doar pe hârtie, şi nici aşa nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa Şapcă, ce se vrea a fi lărgit la patru benzi, Primăria a dat, doar pentru documentaţie, 68.000 de lei. Aceeaşi sumă a fost atribuită şi pentru realizarea documentaţiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lărgit tot la patru benzi şi înălţat. Şi tot 68.000 de lei au fost daţi şi pentru documentaţia aferentă realizării pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru două dintre aceste mari proiecte s-a considerat că este nevoie să se achiziţioneze documentaţia completă – studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie – deşi pentru pasajele Jiul şi Popa Şapcă existau studii de fezabilitate întocmite acum cinci. S-a considerat însă că aceste documentaţii pentru care, în anii trecuţi, Primăria a plătit bani grei, nu mai sunt de actualitate şi trebuie refăcute de la zero.
Consilier Ştefan Sandu: “Nu există, deocamdată, resurse pentru demararea acestor proiecte”
Consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu spune că Primăria nu are în momentul de faţă resursele financiare necesare să demareze efectiv nici măcar lucrările la un singur pasaj dintre cele trei promise. “De altfel, la Popa Şapcă, este inutil să se demareze lucrarea, pentru că blocajele nu apar la pasaj, ci la punctele cardinale. Şi dacă se face un pasaj pe mai multe benzi, situaţia ar rămâne la fel în zonă. Pasajul din zona Jiul este necesar, însă poate fi eficient pentru fluidizarea traficului numai în condiţiile în care ar fi legat de un nou pod construit peste Bega. Iar pentru Solventul nu înţeleg de se s-a propus varianta unui pasaj subteran, pentru că e o soluţie mult mai costisitoare, mai dificil de realizat şi cu timpi de execuţie mai lungi decât alternativa supraterană”. Ştefan Sandu mai spune că grupul consilierilor locali democrat-liberali a venit cu ideea realizării în zonă, pentru moment, a unei treceri la nivel cu calea ferată cu bariere, dar că soluţia trebuie convenită împreună cu C.F.R., care trebuie implicat în aceste proiecte, în ciuda oricăror reticenţe.
Ultimele comentarii