În absenţa unor certitudini venite de la Bucureşti legate de finanţarea obiectivelor de infrastructură ale Timişoarei, primarul spune că ia în calcul posibilitatea de a solicita trecerea în jurisdicţia Municipalităţii a tronsonului pe care ar urma să se realizeze Centura de Nord-Vest a Timişoarei. Adăugând că, dacă s-ar identifica oportunităţi de finanţare ale proiectului din fonduri europene, în viitorul exerciţiu financiar, Primăria ar putea asuma materializarea sa.

În căutarea oportunităţilor de finanţare

Edilul Nicolae Robu a anunţat, vineri, că Primăria Timişoara ia în calcul posibilitatea asumării realizării Centurii de Nord-Vest a Timişoarei, în baza unui proiect cu finanţare europeană. Dar asta, numai dacă vor fi identificate oportunităţi de finanţare a acestui obiectiv pe viitorul exerciţiu financiar comunitar 2014 – 2020. O dată cu realizarea ei, Centura de Nord-Vest – una dintre părţile componente ale inelului de centură – ar urma să lege drumul spre Arad de cel care duce spre graniţa cu Serbia, pe traseul Şag – Moraviţa.

În situaţia în care vor fi identificate oportunităţi de finanţare, primarul spune că intenţionează să solicite trecerea Centurii de Nord-Vest în jurisdicţia Municipalităţii. Proiectul – despre care edilul spune că a discutat recent cu directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, Horaţiu Simion – are o valoare estimată la aproximativ 45 de milioane de euro şi ar putea fi realizat în doi ani, dacă lucrările s-ar desfăşura într-un ritm susţinut.

Nicolae Robu a explicat că, după discutarea aspectelor de ordin tehnic cu directorul DRDP Timiş, a rezultat că, în situaţia în care ar fi identificate oportunităţi de finanţare, s-ar justifica trecerea acestei porţiuni de drum în jurisdicţia Timişoarei, întrucât cea mai mare parte din lungimea totală a traseului, care măsoară 13,2 kilometri, este situată pe teritoriul municipiului: „Ne-am focalizat pe Centura de Nord-Vest, am analizat mai multe aspecte tehnice. Este vorba despre un traseu de 13,2 kilometri, situat în cea mai mare parte pe teritoriul Municipiului Timişoara. Valoarea estimată pentru această lucrare ar fi de circa 45 de milioane de euro. În această situaţie, mă gândesc foarte serios şi voi analiza în perioada următoare ideea să solicit transferul acestui obiectiv în jurisdicţia Municipiului Timişoara. Aştept să văd specificaţiile pentru programele europene pe exerciţiul financiar 2014-2020 şi, dacă un astfel de obiectiv ar fi eligibil cu aplicant primăria, atunci cred că ar merita să facem acest pas şi să aducem acest obiectiv în jurisdicţia Primăriei”. 

Edilul a adăugat că acest tronson ar presupune realizarea a patru pasaje şi a unui pod peste Bega, dar fiind vorba despre o zonă de câmpie, din punct de vedere tehnic lucrările nu vor avea un grad de dificultate extrem de ridicat: „Până la urmă suntem în zonă de câmpie şi nu sunt dificultăţi deosebite pentru o lucrare de amenajare a unui asemenea obiectiv. (…) Câtă vreme nu reuşim să facem niciun nou tronson care să lege drumul Lugojului de drumul Şagului, niciun nou tronson care să lege drumul Aradului de drumul Şagului, Timişoara va fi în continuare terorizată de acest trafic infernal, de drumuri care incumbă distrugerea străzilor, praf, vibraţii care distrug clădirile şi generează şi ambuteiaje şi care, în absenţa tirurilor, ar fi mult mai puţin semnificative”. Nicolae Robu mai spune că, din punctul său de vedere, ambele tronsoane de centură sunt o prioritate. „Dacă am reuşi să transferăm acest tronson de Nord-Vest nu am avea resurse financiare proprii. Dar dacă am prinde nişte fonduri europene, alături de care am prinde şi contribuţia noastră, ar fi fezabil obiectivul, într-un orizont de timp foarte rezonabil. În doi ani s-ar putea construi”, apreciază edilul.

Închiderea inelului de centură, încă, incertă

Proiectul de construire a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, Centura Nord, care numără trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, atunci când autorităţile locale au semnat un acord de finanţare cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională.

Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,8 km care au fost realizaţi a fost de aproximativ 40 de milioane de euro.

În 1996, a fost realizat primul studiu de fezabilitate, însă lucrările propriu-zise au început abia în 2003. Acestea urmau să fie finalizate în 2004, dar au fost întâmpinate o serie de probleme care nu au permis finalizarea la termenul estimat iniţial. În final, această porţiune de şosea de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe fiecare sens, şi nu patru, aşa cum se stabilise.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson, a abandonat şantierul, Consiliul Judeţean Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă care, deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, a progresat într-un ritm extrem de lent. În acea perioadă, Banca Japoneză, care finanţa lucrările, a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia. Acest lucru a dus la o altă amânare a lucrărilor, cu alte câteva luni. Ulterior, potrivit CNADNR, în 21 ianuarie 2009, s-a semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a Municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009, premierul de atunci Emil Boc şi ministrul Transporturilor de la acea vreme, Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură a Timişoarei. La momentul respectiv, însă, DRDP Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură.Lucrările de închidere a inelului de centură al Municipiului Timişoara rămân, însă, departe de a se fi finalizat.

“Şoseaua de centură a Timişoarei este o şosea de ocolire pentru traficul greu şi circulaţia de tranzit. În prezent, Timişoara are o variantă ocolitoare pe partea de nord, între Calea Aradului şi Calea Lugojului, de 12 kilometri, care a fost construită în şapte ani. Şoseaua are profil de autostradă şi are un singur tronson finalizat, în partea de nord, între DN 6 (Lugoj) şi DN 69 (Arad). Pentru ca inelul ocolitor să fie complet, mai este nevoie de construcţia unei şosele care să lege Calea Şagului de Calea Lugojului, adică trebuie turnaţi 35 de kilometri de asfalt, fiind necesară construcţia a două tronsoane. Pentru niciunul dintre cele două obiective nu este asigurată finanţarea în vederea demarării procedurilor de execuţie”, era precizat într-o interpelare parlamentară adresată în primăvara anului trecut. Prin intermediul acesteia se solicitau informaţii cu privire la etapizarea lucrărilor menite să îngăduie închiderea completă a inelului de centură al Timişoarei, precum şi indicii despre posibilele surse de finanţare identificate pentru fiecare segment în parte.

În context, Ministerului pentru Proiecte de Infrastructură de interes naţional şi investiţii străine i s-a cerut să precizeze şi care este stadiul contractelor pe care le are în derulare în legătură cu proiectul Centurii Sud a Timişoarei, care este procentul de execuţie a lucrărilor, comparativ cu cât era asumat prin planurile de lucrări, şi care sunt noile termene de finalizare estimate, ţinând cont de faptul că un studiu de fezabilitate pentru proiect exista deja din toamna anului 2012.

Răspunsul nu a fost, însă, de natură să dea speranţe că lucrarea va putea fi demarată şi, cu atât mai puţin, finalizată în perioada imediat următoare. Ministerul interpelat preciza atunci că documentaţia pentru varianta de ocolire Sud a municipiului Timişoara este finalizată, dar că fondurile alocate în cadrul contractului de finanţare „Pregătirea pentru construcţia variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Huedin, Bârlad şi Timişoara Sud”, inclus în Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013, nu includ şi banii necesari pentru execuţia lucrărilor. Ca atare „execuţia variantei de ocolire Timişoara Sud va fi propusă în cadrul Programului Operaţional Sectorial 2014 – 2020”, suna, la momentul respectiv, răspunsul Ministerului, la interpelarea parlamentară.

Între timp, proiectul a fost inclus pe lista de testare a proiectelor menite să facă parte din Scenariul de Referinţă în baza căruia a fost realizat Master Planul General de Transport al României pentru intervalul 2014 – 2030, dar, în pofida promisiunilor făcute, în luna noiembrie, în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, de către premierul Victor Ponta şi de către ministrul Transporturilor Ioan Rus,  nu se regăseşte, cel puţin până în acest moment, în forma finală revizuită a Master Planului General de Transport care poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor.

În ce priveşte varianta de ocolire Vest a Timişoarei, autorităţile centrale precizau doar că există un studiu de fezabilitate contractat de către CJ Timiş şi informau laconic că „obiectivul se află pe lista programelor de lucrări care aşteaptă obţinerea finanţării în vederea demarării execuţiei lucrărilor”.