Municipalitatea timişoreană nu a abandonat ideea de realizare şi punere în funcţiune a unui pol de creştere şi dezvoltare, centrat pe municipiu şi zonele adiacente. Conform unor consilieri locali, pentru ca lucrurile să prindă contur este nevoie de o implicare reală şi din partea parlamentarilor timişeni.

O nouă componenţă în „Comisia polului”

Semn că respectivul concept este considerat încă de interes, Primăria Timişoara a început să facă demersuri pentru desemnarea unor noi reprezentanţi ai Consiliului Local în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara”, după ce mandatele foştilor consilieri locali au expirat.

Asociaţia a fost constituită în anul 2009, ca o formă de cooperare între Timişoara şi localităţile din jur, pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare de interes zonal ori regional sau al furnizării în comun a unor servicii publice.Obiectivul este „creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă în Polul de Creştere Timişoara, prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.”

După şapte ani de funcţionare, părerile sunt împărţite în privinţa succesului acestei asocieri de a egala măcar o parte din discrepanţele de dezvoltare şi infrastructură dintre Timişoara şi localităţile limitrofe.

Petrică Folică, fost reprezentant al Consiliului Local în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara, declară că acest pol de creştere este un model de succes pe care ar trebui să se marşeze în continuare. „Totul e ca şi politicienii să pună pe agendele lor aceste interese legate de dezvoltarea zonei. Am tras numeroase semnale de alarmă legate de insuficienta implicare a parlamentarilor de Timiş în promovarea acestui Pol de creştere Timişoara. Mulţi aleşi par să fie votaţi şi să fie trimişi la Bucureşti, unde uită de ce au promis pe plan local şi urmăresc alte scopuri. Când sunt întrebaţi ce au făcut, spun că au întâmpinat rezistenţă sau ostilitate din partea bucureştenilor. Pe de altă parte, şi bucureştenii spun şi ei că sunt conduşi de provinciali, dând exemplul familiei Sârbu. Şi aşa se continuă acest cerc vicios”, mai spune Petrică Folică.

O idee generoasă

Conceptul Polului de dezvoltare Timişoara a fost suprapus cu mai vechiul concept de zonă metropolitană, ideea fiind, în esenţă, cam aceeaşi: realizarea unui conglomerat de localităţi în jurul Timişoarei, conglomerat necesar pentru obţinerea de finanţări europene de valoare mare. Ideea de pol de dezvoltare se bazează pe faptul că Timişoara este considerată, în prezent, un mare centru urban, care prin dezvoltarea sa poate influenţa şi impulsiona creşterea bunăstării la nivelul localităţilor dintr-o regiune. S-a mers, în acest concept, pe argumentul că Timişoara polarizează în prezent peste 80% din rezultatul economic al judeţului şi peste 30% din cel al regiunii, iar serviciile financiar bancare, centrele comerciale cele mai mari sunt localizate în Timişoara.

Ca atare, prin hotărâre de guvern, Timişoara a fost desemnată pol naţional de creştere, alături de Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Ploieşti. Ulterior, Consiliul Local Timişoara a aprobat delimitarea zonei de influenţă a Polului naţional de creştere Timişoara, care cuprinde : Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Giroc, Şag, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Dudeştii Noi, Sânandrei, Remetea Mare, Bucovăţ, Giarmata, Becicherecu Mic, Orţişoara şi Pişchia.

E o zonă semnificativ mai mare decât cea a Zonei metropolitane Timişoara care, iniţial, prin „Conceptul strategic de dezvoltare economică şi sociala a Zonei Timişoara”, aprobat încă din 2000, cuprindea doar şase comune situate pe primul inel de dezvoltare a oraşului : Moşniţa, Ghiroda, Giroc, Dumbrăviţa, Săcălaz, Sânmihaiu Român.

Foto: Eye in the Sky