Municipalitatea din Timișoara speră la recuperarea, în instanță, a majorității cinematografelor din oraș, în urma unei prime soluții favorabile, formulată de Curtea de Apel Timișoara. Șansele de recuperare vizează mai multe cinematografe din oraș. Excepție face Cinematograful Studio, referitor la care Primăria a depus o cerere de renunțare la litigiu.

O renunțare la litigiu

Edilul Nicolae Robu a anunțat, vineri, că Primăria Timișoara a obținut o primă victorie în instanță, care îi îngăduie instituției să spere că va intra în posesia cinematografelor din oraș. Și aceasta cu excepția clădirii Cinematografului Studio, a cărui situație în ce privește proprietatea a impus depunerea unei cereri de renunțare la litigiu: „La Curtea de Apel Timișoara am câștigat procesul contra RADEF. Noi am cerut să ni se predea toate cinematografele, cu excepția Studio”.

Primarul spune că Municipalitatea a depus o cerere de renunțare la litigiu, având în vedere ceea ce a numit „predarea lui către nu știu cine”. În felul acesta, edilul admite că Municipalitatea renunță la a mai emite pretenții asupra imobilului în care a funcționat în trecut Cinematograful Studio, confirmând că, în acest moment, clădirea respectivă se află în posesia unei persoane la identitatea căreia a făcut referiri în cursul lunii ianuarie. Atunci, edilul informa că Cinematograful Studio a ajuns în posesia unui avocat timișorean, Claudiu Butuza, fost aspirant la fotoliul de primar al oraşului, la alegerile locale din iunie 2012, din partea Alianței „Uniți pentru Timișoara”.

Un nou proprietar pentru Cinematograful Studio

Contactat, la finalul lunii ianuarie, de TIMPOLIS, avocatul Claudiu Butuza a refuzat să ofere detalii telefonice, dar ne-a invitat să mergem să verificăm împreună situația proprietății asupra clădirii, așa cum se reflectă ea în documentele legale de la Cartea Funciară. Întrucât, a mai precizat el, toate informațiile vehiculate în mass-media referitoare la modul în care Primăria a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului – inclusiv referirile repetate la acest subiect ale viceprimarului PSD Traian Stoia –  sunt ceea ce a catalogat a fi fost niște „povești”, inventate pe fondul unui refuz de a cunoaște și a asuma situația reală. Și, a mai adăugat Claudiu Butuza, dintre toate cinematografele din Timișoara, situația cea mai limpede din punct de vedere legal a fost cea a Cinematografului Studio. Stare de fapt despre care acesta susține că este reflectată ca atare în consemnările de la Cartea Funciară ale istoricului imobilului, încă din 1953.

În plus, în cursul unei convorbiri anterioare, relatate ca atare pe pagina de internet a Asociației Marele Ecran, avocatul Claudiu Butuza a precizat, ca răspuns la întrebările care i-au fost adresate de către reprezentantul Asociației, Lucian Mircu, că varianta de creditare a unei regii, așa cum este cazul RADEF, de către o persoană privată, este o modalitate legală, prin care orice persoană care deține un capital de investit poate cumpăra creanțe și poate, ulterior, prelua, în schimbul banilor investiți, bunuri aflate în proprietatea datornicului.

Claudiu Butuza a demontat astfel acuzațiile care au fost aduse cu privire la legalitatea tranzacției de către viceprimarul Traian Stoia. Care a afirmat în mai multe rânduri că Primăria ar avea șanse să recupereze Cinematograful Studio. Despre care informa că ar fi ajuns, în urma unor tranzacții al căror caracter legal poate fi pus la îndoială, în proprietatea Nadei Rusimovici, o persoană care ar locui într-un imobil de locuințe sociale de pe strada Polonă şi despre care Traian Stoia informa că ar fi creditat RADEF cu bani.

Claudiu Butuza s-a arătat intrigat de preocuparea excesivă manifestată în ultimii doi ani față de soarta clădirii Cinematografului Studio. Asta, atâta vreme cât – susţinea el în cuprinsul conversației redate pe pagina de internet a Asociației Marele Ecran – soarta a cel puțin 20 de alte imobile din Timișoara, pe lista cărora a inclus Cinematografele Arta, Fratelia, Dacia, Doina și Melodia, dar și soarta unor fabrici situate pe Calea Șagului din Timișoara par să nu fi preocupat absolut deloc Primăria Timișoara, vreme de mai bine de 20 de ani. Și, a mai precizat el, după ce clădirea Cinematografului Studio a intrat în posesia persoanei cu domiciliul identificat pe strada Polonă, aceasta i-a vândut clădirea, tranzacția fiind perfectată, în condiții de legalitate, la un birou notarial.

Optimism al Municipalității legat de recuperarea, în instanță, a celorlalte cinematografe

Referindu-se la procesul intentat de Primărie RADEF, Nicolae Robu a precizat și că această primă victorie în instanță, despre care a precizat că nu are un caracter definitiv, îi îndreptățește pe reprezentanții Primăriei la optimism cu privire la posibilitatea de a readuce în patrimoniul orașului mai multe foste cinematografe: Arta, Grădina de Vară, Timiș, Victoria, Dacia, Freidorf, Fratelia și Unirea. Potrivit lui Nicolae Robu, Primăria a fost înștiințată, în cursul dimineții de vineri, asupra soluției favorabile pronunțate de Curtea de Apel în procesul intentat RADEF. Edilul a mai precizat și că este optimist și încrezător că soluția finală care va fi pronunțată de instanță va da câștig de cauză Primăriei Timișoara, contribuind astfel la îmbogățirea patrimoniului imobiliar al Municipiului Timișoara.

Edilul a adăugat și că administrarea cinematografelor recuperate în instanță va reveni, cel mai probabil, ca sarcină, Primăriei Timișoara. Întrucât, a apreciat acesta, Consiliile de Cartier nu dispun de forța administrativă și logistică necesară pentru administrarea cinematografelor obținute. Edilul a mai informat și că spațiile respective vor fi utilizate astfel încât să poată fi puse în valoare și a adăugat că deteriorarea spațiilor multora dintre cinematografe a fost parte dintr-un demers deliberat menit să contribuie la devalorizarea lor, anume pentru a putea intra ulterior în posesia unor persoane pe care edilul i-a catalogat drept „șmecheri ce s-au îmbogățit prin tot felul de speculații, în cei 25 de ani de la Revoluție”.

Incertitudine prelungită

Cinematografele din Timişoara, dar şi din judeţ s-au degradat progresiv, în ultimii ani, din pricina conflictului perpetuat între Primării şi Ministerul Culturii, respectiv RADEF, pentru preluarea acestor imobile.

Recent, Primăria Timişoara a anunțat că va încerca să pună capăt acestei stări de fapt, în instanță, pentru a recupera astfel cinematografele din municipiu. Reprezentanţii Primăriei Timişoara au apreciat atunci că acest transfer de patrimoniu trebuie urgentat, pentru că trebuie făcute reparaţii la aceste clădiri care au ajuns într-o stare deplorabilă. Intenţia Municipalității, enunțată de primarul Nicolae Robu și susținută de către viceprimarul PNL Dan Diaconu, se leagă de transformarea acestor săli în spaţii care să fie utilizate pentru diverse activităţi culturale. De asemenea, în plan este și amenajarea unei cinemateci a oraşului şi a unei noi săli de teatru în două dintre vechile cinematografe. „Timişoara, oraş candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii, are nevoie de spaţii adecvate pentru desfăşurarea de proiecţii cinematografice şi extinderea posibilităţilor de derulare a diferitelor activităţi artistice şi culturale. Municipalitatea se străduieşte de câţiva ani să preia cinematografele de stat din oraş, aflate într-o stare dezastruoasă, de la RADEF”, declara recent Dan Diaconu.

La momentul când a decis să acționeze în instanță RADEF, conducerea Primăriei Timişoara a informat că nu are cu cine să discute la Româniafilm, pentru că nu există o structură de conducere funcţională care să decidă în cazul transferului de patrimoniu. Ca atare, Municipalitatea a decis să acţioneze în instanţă Ministerul Culturii, cu intenţia de a-l obliga să numească un Consiliu de Administraţie la RADEF, pentru a îngădui ulterior derularea operaţiunii de predare-primire. Procesul a fost demarat la Curtea de Apel Timişoara, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, primul termen de judecată anunțat fiind 23 ianuarie 2015.

De cealaltă parte, sindicatul Româniafilm susține că se teme că această amânare perpetuă, care trenează de mai bine de doi ani, va avea ca efect risipirea patrimoniului Regiei: „(…) Situaţia continuă aşa cum o ştiţi de ani de zile, fără să se mai reglementeze. Atâta vreme cât Ministerul Culturii nu numeşte un Consiliu de Administraţie (la RADEF-n.red.) nu se pot lua niciun fel de decizii legate de patrimoniu. E aceeaşi situaţie de când era Puiu Haşotti, ministru al Culturii, deci de mai bine de doi ani”, a declarat pentru Timpolis Maria Bikfalvi, preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm.