Primăria Timișoara pierde şi clădirea Cinematografului Studio?

Municipalitatea a deschis proces

wCinema StudioPrimăria atacă acum în instanţă pierderea dreptului de proprietate asupra Cinematografului Studio. E ciudat, însă, modul în care acest imobil a ajuns în proprietatea unui avocat, fost candidat la fotoliul de primar al Timişoarei, pe filiera unei locatare a unui blopc de nefamilişti din Timişoara.

 

Cinematograful Studio, o clădire pierdută, momentan

Edilul Timișoarei, Nicolae Robu, spune că imobilul în care funcţionează Cinematograful Studio ar fi ajuns în posesia unui avocat timișorean, Claudiu Butuza, fost aspirant la fotoliul de primar al oraşului, la alegerile locale din iunie 2012, din partea Alianței „Uniți pentru Timișoara”. Astfel, Primăria a pierdut dreptul de proprietate asupra acestuia.

Traian StoiaÎn octombrie 2013, viceprimarul Traian Stoia anunţa că Primăria ar putea reintra în proprietatea acestui imobil, atacând în instanță actul notarial care a consfințit trecerea cinematografului din proprietatea RADEF în proprietatea unei persoane private. Traian Stoia oferea atunci și informații despre persoana pe care viceprimarul o indica a fi presupusul nou proprietar al clădirii: „o persoană cu domiciliul într-un bloc de locuințe sociale situat pe strada Polonă din Timișoara”. Şi evoca posibilitatea atacării în instanță a actului notarial încheiat la un notar din Roșiorii de Vede: “Trebuie atacat notarul care a făcut documentele, pentru că acolo este punctul vulnerabil”, declara Traian Stoia. Acesta aprecia că respectivului notar trebuie să i se deschisă proces pentru nerespectarea legii. Viceprimarul lăsa să se înţeleagă și că tranzacţia pe clădire şi pe teren a beneficiat din plin de cadrul permisiv oferit de o legislație discutabilă. Și, mai spunea acesta, reprezentanţii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ar fi fost constrânși să acţioneze, în baza dispoziţiei notariale care le-a fost prezentată, pentru că altfel ar fi putut fi acuzaţi de abuz în serviciu.

Clădirea Cinematografului Studio etse doar una dintre cele 12 imobile despre care viceprimarul Traian Stoia susţinea atunci că se află la un pas de a reintra în proprietatea Municipalităţii. O listă despre care afirma, în termeni ambigui, că a apărut ca prin farmec pe masa de lucru a responsabililor Primăriei. Chestionat de unde au apărut aceste înscrisuri oficiale, cuprinzând listele cu exproprierile şi listele cu dispozițiile de retrocedare, viceprimarul preciza doar că aceste documente “au reapărut de unde au fost” şi adăuga că ele se află acum „în posesia celor care trebuie să le folosească”. În plus, mai spunea Traian Stoia, mai mult decât probabil au existat şi în Timişoara proprietari despăgubiţi de două ori. Și, într-o tentativă de a fi ceva mai explicit, răspunzând întrebărilor repetate cu referire la locul în care s-au aflat până acum listele cu imobilele naţionalizate, Traian Stoia a adăugat și că aceste acte se aflau în arhivele Primăriei, de unde ar fi fost obţinute de la responsabilul de arhivă, “cu grijă şi cu foarte multă atenţie”. Chestionat dacă la arhive nu se află fostul secretar al Primăriei, Ioan Cojocari, viceprimarulTraian Stoia a răspuns că „domnul Cojocari nu e de acum la arhive, e din totdeauna”. Și a dat asigurări că verificările vizând o serie de imobile de patrimoniu s-au întâmplat pentru că „cei de la vârful puterii sunt de acord să se facă ordine pe acest subiectDe la Bucureşti e mână liberă să se facă ordine şi toată lumea se aliniază”.

O tranzacţie cu mari semne de întrebare

Potrivit informațiilor furnizate de oficiali din cadrul Primăriei, imobilul în care a funcţionat Cinematograful Studio a fost folosit drept monedă de schimb de către RADEF, care ar fi avut de achitat 200.000 de euro datorie unei femei care locuieşte într-un bloc de nefamilişti din Timişoara. Aceasta ar fi devenit, în acest fel, proprietară pe imobilul situat ultracentral.

Reprezentanţii Sindicatului Româniafilm susţin, însă, că nu știu cum putea primi Regia un împrumut de la o persoană fizică şi adaugă că au întrebat conducerea RADEF ce ştie despre acest imobil şi despre acea datorie, dar că nu au aflat încă nimic concret, neexistând informații dacă cineva din conducere este responsabil direct pentru această situaţie. A fost realizată, în acest sens, şi o interpelare adresată Ministerului Culturii, prin care se solicită lămuriri în privinţa Cinematografului Studio. „Conform informaţiilor apărute în presă, o persoană particulară a împrumutat RADEF cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împrumutului primit, să dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pătraţi din centrul Timişoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenţă în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de dată recentă, din 2012, iar noul proprietar este un cetăţean cu domiciliul în Timişoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinţe dintr-un cartier mărginaş al oraşului”, era menţionat în respectiva interpelare.

Traian Stoia spunea, în toamna lui 2013, că, deşi RADEF  nu are consiliu de administraţie, tranzacţia cu persoana din Timişoara – faţă de care, zice-se, RADEF ar fi avut datorie, Nada Rusimovici – a fost semnată de directorul economic,

O nouă tranzacție, un nou proprietar

Claudiu ButuzaSoarta imobilului în care a funcționat Cinematograful Studio pare să se fi schimbat, căci potrivit unor informații vehiculate încă de la începutul lunii decembrie 2013 și confirmate public recent de către edilul Nicolae Robu, clădirea ar fi devenit, între timp, proprietatea avocatului și omului de afaceri timișorean Claudiu Butuza.

Potrivit unor informații disponibile pe pagina de internet a Asociației Marele Ecran, care reflectă conținutul unei discuții între reprezentantul acestei asociații, Lucian Mircu, și actualul proprietar al Cinematografului Studio, avocatul Claudiu Butuza, rezultă că imobilul, dobândit la schimb contra împrumutului de aproximativ 200 000 euro acordat RADEF de către Nada Rusimovici, este acum oferit spre vânzare, la prețul de două milioane de euro.

Chestionat de către reprezentantul Asociației Marele Ecran asupra modului în care a intrat în proprietatea cinematografului din centrul Timișoarei, Claudiu Butuza a răspuns că istoricul Cinematografului Studio, din anul 1953 încoace, precum și situația legală a acestuia, sunt cât se poate de clare, iar informațiile legate de proprietatea asupra acestuia sunt disponibile tuturor celor interesați la Cartea Funciară. Acolo unde, mai spune acesta, clădirea Cinematografului Studio figura inițial laolaltă cu alte cinci cinematografe. Claudiu Butuza mai spune că Cinematograful Studio ar fi fost singurul al cărui transfer s-a realizat legal. Şi califică informațiile apărute în presă, referitoare la trecerea controversată a Cinematografului Studio în proprietatea unei persoane cu domiciliul într-un cămin de nefamiliști din Timișoara, drept „povești”.

În ceea ce privește varianta de creditare a RADEF de către o persoană privată, avocatul Claudiu Butuza declară că aceasta este o modalitate perfect legală prin care, practic, orice persoană care deține un capital de investit poate cumpăra creanțe și poate, ulterior, prelua, în schimbul banilor investiți, bunuri aflate în proprietatea datornicului. Avocatul Claudiu Butuza afirmă și că, după ce clădirea Cinematografului Studio a intrat, mai întâi, în posesia persoanei cu domiciliul identificat pe strada Polonă, aceasta i-a vândut clădirea, tranzacția fiind perfectată, în condiții de legalitate, la un birou notarial.

Avocatul timișorean s-a arătat intrigat de preocuparea excesivă manifestată în ultimii doi ani față de soarta clădirii Cinematografului Studio. Și aceasta atâta vreme cât, susţine le, soarta a cel puțin 20 de alte imobile, care se află în situații similare (pe lista cărora acesta a inclus Cinematografele Arta, Fratelia, Dacia, Doina și Melodia, dar și o serie de fabrici situate pe Calea Șagului din Timișoara) par să nu fi preocupat absolut deloc Primăria Timișoara, vreme de mai bine de douăzeci de ani.

Primăria Timișoara, angrenată într-un lung șir de procese

Maria Bikfalvi portretMunicipalitatea a anunțat, încă de acum doi ani, că va căuta să remedieze în instanță situația legată de proprietatea asupra cinematografelor din Timișoara. Vizat de acțiunile deschise în justiție era Ministerul Culturii, în subordinea căruia se află și RADEF.

Incertitudinile legate de situația proprietății asupra cinematografelor din Timișoara și din județ trenează, însă, de mai bine de doi ani. În aceste condiții, reprezentanţii Primăriei au apreciat în repetate rânduri că acest transfer de patrimoniu trebuie urgentat, pentru că trebuie făcute cât mai urgent reparaţii la aceste clădiri, ajunse într-o stare deplorabilă. Municipalitatea și-a anunțat, de altfel, și intenţia de a transforma o parte din aceste săli în spaţii care să fie utilizate pentru diverse activităţi culturale. În planul Primăriei se aflau inclusiv amenajarea unei cinemateci a oraşului şi a unei noi săli de teatru în două dintre vechile cinematografe. 

Conducerea Primăriei Timişoara acuză însă, printre altele, faptul că nu are cu cine să discute această problemă la Româniafilm, pentru că nu există o structură de conducere funcţională care să decidă în cazul transferului de patrimoniu. Acesta este și motivul pentru care a decis să acţioneze în instanţă Ministerul Culturii, cu intenţia de a-l obliga să numească un Consiliu de Administraţie la RADEF, pentru a se putea realiza ulterior operaţiunea de predare-primire. Procesul între cele două părți a fost demarat deja la Curtea de Apel Timişoara, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, având fixat primul termen pe data de 23 ianuarie.

Sindicatul Româniafilm susţine, la rânsul său, că nu înţelege tergiversarea legată de numirea unui consiliu de administraţie şi spune că se teme că această amânare perpetuă va avea ca efect risipirea patrimoniului Regiei. „Acum aşteptăm o discuţie cu noul ministru al Culturii. Situaţia continuă aşa cum o ştiţi de ani de zile, fără să se mai reglementeze. Atâta vreme cât Ministerul Culturii nu numeşte un consiliu de administraţie, nu se pot lua niciun fel de decizii legate de patrimoniu. E aceeaşi situaţie de când era Puiu Haşotti ministru al Culturii, deci de mai bine de doi ani…”, a descris situația Maria Bikfalvi, preşedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis