Istoria complicată a unor clădiri în care funcţionează unităţi medicale din Timişoara pare să nu se mai sfârşească. Este şi cazul imobilului care adăposteşte Secţia de Chirurgie a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”. Clădire asupra căreia planează serioase dubii referitoare la modul în care a fost retrocedată, în 2006, printr-o decizie a unor funcţionari din Ministerul Sănătăţii, a căror identitate rămâne însă o necunoscută.

O retrocedare decisă de „autori necunoscuţi”

Unul dintre procesele aflate pe rol anul trecut vizează situaţia corpului de clădire în care funcţionează Secţia de Chirurgie a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu”, din Timişoara, situat în strada Dr. Iosif Nemoianu nr. 2.

Demersul litigios a fost iniţiat, de Primăria Timişoara care a reclamat în instanţă faptul că Ministerul Sănătăţii nu era competent să se pronunţe în problema retrocedării acestui imobil. De asemenea, spune primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a fost invocat ca argument faptul că Ministerul Sănătăţii a dat mai mult decât a preluat Statul Român de la revendicatoarea imobilului. Şi aceasta întrucât, prin decizia atacată, Ministerul a dat un corp de clădire care a fost construit, în fapt, de către Statul Român. Pentru a bloca o posibilă vânzare a imobilului de către proprietar, Primăria a notat acţiunea în C.F.

În aceste condiţii, în ianuarie 2007, Tribunalul Timiş a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti. Printr-o sentinţă civilă din 2007, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea formulată de PrimăriaTimişoara, la care făcuse apel, în iulie 2007. Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul şi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Timiş.

Printr-o sentinţă civilă emisă în martie 2013, instanţa a admis acţiunea formulată de Primăria Timişoara, dispunând restabilirea situaţiei anterioare înscrise în Cartea Funciară, prin radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea proprietarei imobilului, Henriette Reibert, precum şi obligarea acesteia la „lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie a imobilului în favoarea Primăriei”.

Apelul formulat ulterior de Henriette Lydia Reibert a fost respins prin decizia Curţii de Apel Timişoara, iar instanţa a reţinut că, în mod corect, prima instanţă a stabilit faptul că proprietara imobilului are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, dar a obligat-o pe aceasta să lase reclamanţilor imobilul.

Potrivit lui Nicolae Robu, până în acest moment Primăria nu a fost înştiinţată referitor la vreun recurs.

Implicare tardivă a D.N.A.

Ancheta vizând corpul de clădire în care funcţionează Secţia de Chirurgie a Spitalului Clinic de Copii „Louis Ţurcanu” s-a aflat şi în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, surse din cadrul instituţiei precizând, în noiembrie 2013, pentru TIMPOLIS că “pe rolul Serviciului Teritorial Bucureşti al D.N.A. se află în lucru un dosar penal ce are ca obiect verificarea modalităţii în care imobilul în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului Clinic de Urgenţă «Louis Ţurcanu», din Timişoara, a fost retrocedat către o persoană fizică, de către funcţionari publici din cadrul Ministerului Sănătăţii”.

Bizar este faptul că structura centrală a D.N.A. s-a sesizat şi a demarat o anchetă abia la şase ani de la retrocedarea respectivă.

În 2006, Ministerul Sănătăţii a decis retrocedarea Secţiei de Chirurgie a Spitalului de Copii, decizie pentru care, vreme de mai bine de doi  ani, nu s-au putut identifica adevăraţii responsabili – funcţionari din structura Ministerului Sănătăţii.

O decizie pentru care se caută şi acum responsabilii

În perioada interbelică, clădirea în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” a aparţinut Societăţii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timişoara.

Odată cu naţionalizările din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat, iar aici a ajuns să funcţioneze Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului de Copii.

După Revoluţie, soţia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetăţean german, a început demersurile pentru recuperarea clădirii. Însă, între timp, în aceeaşi locaţie, a fost construit şi un corp de clădire nou, intabulat în 2004. În momentul în care Spitalul de Copii a fost transferat de la Ministerul sănătăţii la Primăria Timişoara, Municipalitatea a iniţiat demersuri pentru a intra în posesia imobilului. Astfel, în 2004, Primăria a cerut, fără să obţină acest lucru în instanţă, să devină proprietară a Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a Spitalului “Louis Ţurcanu”, care a rămas în continuare în proprietatea Ministerului Sănătăţii. După care, în 2006, imobilul în care funcţionează Clinica de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sănătăţii. Însă, ca “bonus”, alături de clădirea care a aparţinut fostului proprietar a fost restituit şi corpul de clădire nou, construit de spital din bani publici.
În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sănătăţii a hotărât restituirea în natură a imobilului format din teren şi clădire, situate în Timişoara şi aparţinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Ţurcanu”, se preciza că a fost revendicat spaţiul Clinicii de Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, format din clădire şi teren în suprafaţă de 1.452 de metri pătraţi, fără să se pomenească nimic despre construcţia unei aripi noi aferente acestei clinici. 
Ministrul Sănătăţii din acel moment, Eugen Nicolăescu, nu a semnat atunci acel document, pe care şi-a pus însă semnătura, în locul său, un secretar de stat, George Diga, desemnat în 2012 secretar general al Ministerului Sănătăţii. Acesta a declarat că respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, făcută de Comisia de Retrocedări a Ministerului Sănătăţii, compusă din persoane de specialitate, care se presupune că ştiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii.