Conducerea Primăriei Timişoara solicită un nou plan pentru reabilitarea Cazarmei “U”, din Piaţa Mărăşti, considerând că aspectul actual al imobilului este de natură să afecteze negativ imaginea oraşului. Cu toate acestea, povestea Cazarmei “U” nu este onorantă nici pentru Primăriei, existând consilieri locali care susţin că nu se ştie ce s-a întâmplat cu banii încasaţi de Primărie din vânzarea acestui imobil.

Se doreşte o altă variantă de renovare

Executivul Primăriei Timişoara vrea ca actualii proprietari ai Cazarmei U, din Piaţa Mărăşti, să reabiliteze cât mai repede această clădire istorică reprezentativă pentru Timişoara. Proiectul iniţial, depus în urmă cu patru ani, a fost respins de oficialii Primăriei Timişoara, şi clădirea a continuat să se degradeze, continuând să fie adăpost pentru oameni ai străzii.

Viceprimarul Traian Stoia susţine că lucrurile nu pot continua în acest fel şi somează proprietarul imobilului să vină cu un nou proiect. “A avut autorizaţie pentru decaparea tencuielii exterioare. De aici, însă, până la a arăta civilizat, drumul e foarte lung. Urmează să luăm legătura cu proprietarul, care fie trebuie să facă un proiect pentru a îmbunătăţi imaginea construcţiei, fie vor trebui aplicate prevederile legale. E vorba de o clădire istorică, importantă pentru oraş, şi zona trebuieşte asanată”, a declarat Traian Stoia.

Acesta avertizează că, în cazul în care deţinătorii imobilului nu se vor conforma, Primăria Timişoara va aplica amenzi peste amenzi până când imobilul va fi restaurat. Până acolo, însă, este luată în calcul şi o variant amiabilă: „Vom putea să sprijinim proprietarul pentru avizarea unui proiect valabil, care ţine cont de valoarea de monument istoric al acestui spaţiu”. Rămâne de văzut ce efecte vor avea aceste declaraţii.

Proprietarul Cazarmei “U”: “Traian Stoia este viceprimarul «frână», cu interese obscure”

Întrebată despre această solicitare a Primăriei, Mioara Simcelescu, proprietarul Cazarmei “U”, s-a arătat foarte revoltată de declaraţia viceprimarului Stoia: “Domnul Stoia este o persoană distructivă, care dezinformează şi minte comunitatea printr-un stil caracteristic, deja cunoscut în comunitatea locală.”

Mioara Simcelescu mai spune că imobilul a fost salubrizat şi au fost făcute dezinsecţii, deoarece Primăria i l-a vândut “cu un morman de gunoaie şi pe multe milioane de euro”.

Mioara Simcelescu declară că societatea pe care o conduce are un nou proiect, finalizat de la începutul lunii ianuarie, doar că aşteaptă sprijin din partea Primăriei, cu care este în discuţii pentru a-l începe, şi anume, să aloce un teren pentru parcarea Cazărmii: “Eu am avut anul acesta iîtrevederi cu domnul primar Nicolae Robu şi cu domnul city-manager Sorin Drăgoi, cât şi discuţii telefonice lunar pe tema acestui proiect, pe tema alocării unui spaţiu destinat parcării, parcare fără de care construcţia nu poate demara.”  Proprietara Cazarmeui “U” afirmă că nu a putut demara proiectul în primăvară din cauza viceprimarului social-democrat care, în mai 2012, printr-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, “a blocat şase locaţii centrale de parcare pentru interesul său privat şi de grup. În curând, se fac trei ani de când a blocat toate parcările din centrul oraşului, atribuindu-le unei singure societăţi la care are interese şi care nu a fost capabilă să facă nici măcar o parcare.” Ea îl mai acuză pe Traian Stoia că “a făcut un troc la vremea respectivă, ca să voteze hotărârea de Consiliu de cumpăţrare a terenurilor din zona Braytim, pe vremea aceea fiind consilier. Când a ajuns viceprimar, a blocat şi proiectul de vânzare a terenurilor care sunt concesionate de către proprietarii Braytim. Acesta este viceprimarul «frână», cu interese obscure: un dezinformator şi un mincinos”.

Mioara Simcelescu mai spune că Traian Stoia nu cunoaşte aceste aspect, deoarece “nu reprezintă Primăria, dânsul reprezintă interesul său privat şi al unui grup de interese din Timişoara. Uitaţi-vă ce maşina conduce, cea a Bega Group ! Un viceprimar, funcţionar public, conduce o maşină a unei societăţi private. L-aş întreba ce lege îi permite acest lucru?”

Proprietarul acuza acte de hărţuire din partea Primăriei

Anul trecut, după ce tot viceprimarul Traian Stoia declara că proprietara Cazarmei U, din zona Pieţei Mărăşti, nu a putut fi amendată pentru neîngrijirea acestei clădiri de patrimoniu, şi asta pentru că “primarul a interzis Poliţiei Locale să facă acest lucru”, Mioara Simcelescu reclama că este ţinta unor acte de abuz şi hărţuire din partea viceprimarului social-democrat. Aceasta afirma că Traian Stoia i-a trimis în mod repetat poliţişti locali să-i aducă somaţii. Notificări pe care a refuzat să le primească, însă, invocând abuzul şi hărţuirea la care a fost supusă prin primirea unor astfel de adrese cu o frecvenţă bisăptămânală. Aceasta, în condiţiile în care tocmai se lucra la autorizaţie pentru decapare, solicitând în context şi aşteptând eliberarea autorizaţiei necesare de la Direcţia de Patrimoniu. Mioara Simcelescu a mai declarat atunci că nu a fost favorizată de primarul Nicolae Robu şi că nu a solicitat nici telefonic, nici în cadrul vreunei întâlniri personale favoruri din partea edilului, despre care a apreciat că „acţionează de bună-credinţă” şi că „are o atitudine responsabilă şi constructivă”.

Un fost şef al Centrului Militar Judeţean vrea impozitare prohibitivă pentru clădirile lăsate în paragină

Fost şef al Centrului Militar Judeţean, actual secretar al Camerei Deputaţilor, parlamentarul Niculae Mircovici susţine că felul în care arată şi azi Cazarma U, din Piaţa Mărăşti, e o mostră sugestivă a gestionării de către Primărie a spaţiilor primite de la MApN. “Eu cred că ar trebui să se aprobe la Primărie o variantă de hotărâre de consiliu local care să introducă pentru clădirile revendicare sau pentru cele obţinute prin alte mijloace, inclusiv cumpărare, dar lăsate neutilizate sau într-o stare de degradare, un nivel de impozitare prohibitiv. Să se facă impozite de trei – patru ori mai mari. În acest fel nu s-ar mai ajunge în situaţii de acest gen”, ne-a declarat deputatul Niculae Mircovici.

Argumentul folosit de Primărie pentru preluarea de spaţii de la MApN a fost tocmai acela că o parte din aceste clădiri, nefiind folosite, nu sunt întreţinute corespunzător.

Un istoric interesant

După ce Municipalitatea a primit de la MApN Cazarma „U”, a vândut-o, în 2008. A fost scoasă la licitaţie şi cumpărată de o firmă lituaniană cu 11 milioane de euro. Iniţial, lituanienii au dorit să construiască acolo un mall subteran, însă criza le-a dat peste cap planurile, aşa că au vândut ulterior imobilul Mioarei Simcelescu.

În 2010, aceasta le-a prezentat oficialilor Primăriei Timişoara un proiect prin care se dorea transformarea clădirii într-un hotel de 5 stele. Proiectul, care incorpora atât elementele vechi, existente acum, cât şi un corp nou, de sticlă, a fost însă respins de conducerea Primăriei Timişoara, pe motiv că ar modifica prea mult o clădire istorică, reprezentativă pentru oraş.

Terenuri şi imobile, luate pe bandă rulantă de la MApN

În ultimii ani, MApN a fost un soi de bancă funciară pentru administraţia locală şi judeţeană, de la care s-au tot luat terenuri şi imobile fără să se dea ceva în schimb, TIMPOLIS i-a solicitat să precizeze câte terenuri a cedat în anii 2011, 2012 şi 2013 Consiliului Judeţean Timiş şi Primăriei Timişoara, pe ce suprafaţă şi ce a primit în schimbul acestor terenuri cedate.

“MApN a transmis, în anul 2011, un imobil în totalitate şi o parte dintr-un alt imobil, iar în perioada 2012 – 2013 nu a existat niciun act normativ de transmitere a unor imobile sau părţi de imobile către autoritatea publică sau judeţeană”, ne-au transmis reprezentanţii MApN. Aceştia au precizat, în ceea ce priveşte beneficiile obţinute în urma acestor cedări, că “Consiliul Local al Municipiului Timişoara se obligă să transfere în domeniul public al Statului şi în administrarea MApN, conform legii, 33 la sută din numărul de locuinţe realizate, dar nu mai puţin de 300 de unităţi locative şi terenul aferent acestora”.

În acest caz este vorba despre un acord din 2010 dintre MApN şi Primăria Timişoara, prin care terenul şi imobilele din incinta fostelor unităţi militare de pe Calea Aradului şi de pe strada Dimineţii (în total, peste şapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinţe colective ANL, în trei ani de la preluarea imobilelor. Consiliul Local Timişoara se obliga cu acea ocazie să treacă în domeniul public al Statului şi în administrarea MApN, un procent de 33% din numărul de locuinţe realizate şi terenul aferent acestora. Primăria Timişoara justifica acest transfer prin faptul că se confruntă cu un număr mare de solicitări privind atribuirea de locuinţe, atât din partea familiilor evacuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinţe ANL, cât şi a altor categorii de persoane, iar Timişoara nu dispune de o locaţie, pentru a putea să satisfacă astfel de cereri.

Deşi Municipalitatea invoca, astfel, o situaţie de urgenţă, presantă, până la urmă acest proiect a rămas tot blocat, deşi anul trecut a expirat scadenţa termenului în care Primăria, atunci când a preluat terenurile de la MApN, a promis că se va demara construcţia imobilelor ANL.

Şi deoarece în ultimii doi ani Primăria Timişoara a tot vorbit despre “iminenta” preluare a multor dintre imobilele deţinute în zona centrală de către MApN, TIMPOLIS a solicitat oficialilor ministeriali să precizeze cum văd intenţia Primăriei Timişoara de a prelua aproape toate spaţiile MApN din zona centrală a Timişoarei (inclusiv, clădirea Garnizoanei şi a Centrului Militar, precum şi Spitalul Militar).

Răspunsul MApN este categoric: “Imobilele situate în zona centrală a municipiului Timişoara (Comenduirea Garnizoanei, Centrul Militar Zonal, Spitalul Militar) sunt folosite de structuri ale MApN dislocate în Garnizoana Timişoara şi, prin urmare, nu se poate pune problema disponibilizării acestora în perspectivă”. Ca atare, Primăria poate să-şi ia adio de la orice intenţii de a deveni proprietară peste aceste spaţii.

Niculae Mircovici susţine că Municipalitatea ar trebui să-şi gestioneze mai bine propriul patrimoniu, şi să uite de patrimoniul MApN din Timişoara. “În fiecare municipiu s-a încercat ca, prin revendicări şi restituirii, imobilele să revină la proprietarii de drept. În Timişoara, aceste imobile pe care şi le doreşte Primăria sunt ale Armatei de pe vremea Mariei Tereza. Cred că Primăria Timişoara ar trebui să-şi gestioneze mai bine propriile resurse şi, decât să facă cheltuieli exorbitante pentru chestiuni controversate, mai bine să construiască sau să achiziţioneze imobile, dacă susţine că are nevoie de spaţii în zona centrală a oraşului. Nu e o rezolvare să iei de la alţii un lucru care nu este al tău”, mai spunefostul şef al Centrului Militar Zonal, Niculae Mircovici.