Prima condamnare pentru cămătărie în Timiş

Cămătarii s-au ales cu închisoare cu suspendare şi au promis că nu vor contacta victimele

camatarieAu trecut aproape trei ani de la momentul în care cămătăria a fost incriminată oficial. Deşi se credea că legea anti-camătă va avea efecte vizibile şi în Timiş, unde este notorie existenţa unor reţele de cămătărie foarte bine dezvoltate, în majoritatea instanţelor timişene lipsesc condamnările sau procesele pentru acest gen de fapte. Primul şi singurul proces pentru cămătărie, derulat la Tribunalul Timiş s-a soldat cu condamnări cu închisoare cu suspendare, adică inculpaţii cămătari au rămas în libertate, iar instanţa le-a pus în vedere să nu contacteze victimele.

 

O premieră într-un judeţ ce nu duce lipsă de cămătari

În baza unei legi aprobate în urmă cu aproape trei ani, acordarea neau­torizată de împrumuturi cu dobândă a fost declarată infracţiune, fiind pedep­sită cu închisoarea de la şase luni la cinci ani şi cu confiscarea sumelor de bani obţinute din cămătărie. Ar fi fost de aşteptat ca dosarele privitoare la noua infracţiune să apară în instanţele din Timiş, ţinând cont că, în Timişoara cel puţin, această îndeletnicire este practicată pe scară largă, o dovadă fiind sutele de anunţuri de profil din publi­caţiile de mică publicitate. Totuşi, dosarele respective au întârziat să apa­ră în instanţele din Timiş, un singur caz de acest tip fiind finalizat recent la Tribunalul Timiş.

Înregistrat în iulie, procesul, cu trei inculpaţi, s-a derulat rapid, con­dam­nările fiind pronunţate la sfârşitul anului trecut. Doi dintre inculpaţi au fost condamnaţi pentru cămătărie, la un an de închisoare cu suspendare, ce­ea ce înseamnă că sunt în prezent în libertate. Singura pagubă notabilă pen­tru inculpaţi este restituirea sumei de 15.000 euro, bani dobândiţi prin săvâr­şirea infracţiunii de cămătărie, şi a unui autoturism BMW, dobândit prin ace­leaşi mijloace. În plus, instanţa a anulat şi contractele de împrumut cu garanţie imobiliară încheiate de către cămătari.  Partea proastă e că aceste contracte erau autentificate, adică legalizate la notar în septembrie 2012, adică după apariţia legii care interzicea cămătăria. Cu toate acestea, notarii în cauză nu au fost chemaţi să dea cu subsemnatul în instanţă.

Un alt aspect interesent este că instanţa le-a impus inculpaţilor ca, pe durata obligaţiei de a nu părăsi ţara, “să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme”, şi, totodată, “să nu se apropie de părţile vătămate şi de mem­brii familiei acestora şi să nu comunice cu acestea direct sau indi­rect”.

Între timp, prin sentinţa pronun­ţa­­tă la finalul anului trecut s-a revocat fa­ţă de inculpaţi măsura preventivă a obli­gării de a nu părăsi ţara. Ceea ce în­seam­nă că, teoretic, aceste obligaţii stipu­late de instanţă nu mai sunt valabile.

Oricum, procesul este la faza pe fond, urmând apelul, probabil la Curtea de Apel Timişoara. 

 O lege promovată cu scandal

Proiectul de lege care incrimina cămătăria a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 2011, după ce fusese iniţial respins de către Senat, fiind ulterior promulgat de către Preşedinţie şi publicat în Monitorul Oficial. Iniţia­tiva legată de interzicerea cămătăriei a fost luată după ce un număr greu cuan­tificabil de oameni au fost lăsaţi pe drumuri de către reţelele de cămătari specializate pe înşelăciuni imobiliare, autorităţile dând semnalul că vor să realizeze o îngrădire măcar legală a fenomenului cămătăriei.

Parcursul legislativ al legii care interzice cămătăria este interesant plecând de la faptul că actul normativ a fost respins de către Senat (fără să se motiveze în mod clar de ce), fiind ulterior adoptat de Camera Deputaţilor cu 168 de voturi “pentru”, 98 “împotri­vă” şi zece abţineri.

Proiectul de lege, care prevede că activitatea de cămătărie se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la cinci ani, a fost iniţiat de parlamentari ai P.D.-L. şi ai minorităţilor naţionale, şi în acest context s-a iscat o adevărată controversă publică legată de faptul că grupul parlamentar P.S.D., inclusiv Adrian Năstase şi Victor Ponta, au votat împotriva acestei legi. Ulterior, reprezentanţii P.S.D. şi-au justificat gestul prin faptul că, din principiu, resping iniţiativele legislative promo­vate de grupul P.D.-L. şi că, în cazul de faţă, legea ar fi fost întocmită prost.

Iniţial, proiectul de lege prevedea sancţionarea cămătarilor cu închisoa­re de la unu an la trei ani, însă deputa­ţii jurişti au propus ca sancţiunea să fie de închisoare de la şase luni la cinci ani. Printre iniţiatorii acestui proiect, devenit lege, se numără şi un fost par­lamentar timişean, Marius Dugules­cu, care a precizat că s-a plecat în ini­ţierea acestui proiect legislativ şi de la problemele existente în Timişoara, un­de activitatea de cămătărie a ajuns să fie practicată pe scară largă.

“Faptul că în Timişoara, la atâta timp după adoptarea legii care incrimi­nează cămătăria continuă să existe ase­menea practici, iar oamenii ape­lea­ză în continuare la cămătari este do­vada lipsei unei minime educaţii finan­ciare şi a unei inconştienţe, legate de riscurile unui asemenea împrumut. Cred că şi acesta e un motiv pentru care încă din şcoala generală ar trebui să li se predea tinerilor cursurilor de educaţie financiară, în care să li se explice cum să-şi gestioneze banii, cum să calculeze şi să compare dobânzile şi ce să ia în calcul atunci când contrac­tează un împrumut”, spune econo­mistul timişorean Nicolae Bobiţan.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro