“Coagularea dreptei după alegerile europarlamentare este obligatorie, nu doar oportună”, a declarat prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, în timpul unei vizite la Timişoara. Avertizând, însă, că intrarea în cursa pentru prezidenţiale a cinci – şase candidaţi ai dreptei, ar diminua considerabil şansele dreptei.

“Intrarea în cursa pentru prezidenţiale a cinci – şase candidaţi ai dreptei, ar diminua considerabil şansele dreptei”

Prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis, prezent zilele trecute la Timişoara, declară că s-a implicat direct în campanie, pentru a-şi manifesta, în mod concret, autentic, sprijinul faţă de candidaţii cu care echipa PNL se prezintă duminică, 25 mai, în competiţia electorală.
Referindu-se la actuala situaţie din România, Klaus Iohannis a precizat că, pe scena politică românească, “partidele au făcut şi au desfăcut mereu alianţe”, motivate fiind de varii raţiuni. Explicând că PNL a rupt alianţa cu PSD pentru a se ţine de cuvânt în faţa electoratului.
În privinţa nevoii de coagulare a forţelor politice de dreapta, spune că nu există o reţetă care să ofere garanţii în ce priveşte unificarea dreptei şi că posibilele soluţii nu pot fi epuizate în câteva fraze. Însă, a opinat primarul Sibiului, este obligatoriu, nu doar oportun, să se discute despre coagularea dreptei, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din toamna acestui an, întrucât, apreciază el, intrarea în competiţia electorală pentru alegerile prezidenţiale a cinci – şase candidaţi ai dreptei, ar diminua considerabil şansele dreptei.
În ce priveşte disponibilitatea PNL de a colabora cu oricare alt partid politic de centru-dreapta, Klaus Iohannis a avut o abordare mai nuanţată decât cea a preşedintelui PNL – Crin Antonescu, care a respins posibilitate colaborării cu PMP, pe care l-a catalogat a fi “partidul Elenei Udrea” –, apreciind că “nu trebuie personalizate prea mult relaţiile dintre partide”. Pentru că, motivează acesta, “nu cunosc niciun partid în România care se confundă cu o persoană. Şi cred că e bine acest lucru”.
Cât despre o potenţială rocadă între sine şi prezidenţiabilul Crin Antonescu, pe care l-a catalogat a fi “cel mai puternic contracandidat pentru stânga”, Klaus Iohannis a precizat că nu şi-a dorit, nici la momentul intrării sale în PNL şi nu doreşte nici în acest moment, o astfel de rocadă, apreciind că menirea sa este aceea de a-l sprijini pe Crin Antonescu în atingerea obiectivului propus: “De când am venit în PNL, unul dintre obiective a fost să-l sprijin pe Crin Antonescu să devină preşedintele României. Nu mi-am dorit să-i iau locul”.
Prim-vicepreşedintele PNL a mai declarat şi că relaţiile sale cu Forumul Democrat German din România, al cărui membru a fost, sunt excelente, chiar dacă în acest moment, în ce priveşte angajamentul politic asumat, se situează pe poziţii divergente.

“Acum, România este administrată, nu guvernată”
Referindu-se la foştii parteneri de alianţă, prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis a declarat că, din raţiuni populiste, aceştia recurg în continuare la asumarea unor promisiuni de campanie lipsite de suport economic real. În context, Klaus Iohannis a făcut referire la recenta promisiune a ministrului Muncii, Rovana Plumb, care a declarat că salariile bugetarilor vor creşte, de la începutul anului viitor.
Potrivit aprecierii lui Klaus Iohannis, această declaraţie este doar o promisiune de campanie. Chiar dacă, admite, această promisiune vine în întâmpinarea unui orizont de aşteptare al unei categorii puternic defavorizate, cea a bugetarilor. Întrucât, a mai precizat Klaus Iohannis, “dascălii au salarii de mizerie” şi “mai bine de 80% din angajaţii din Primării câştigă nici măcar salariul mediu, ci salariul minim pe economie”, situaţia fiind valabilă şi pentru alţi salariaţi din sectorul de stat. Liderul liberal a mai spus că nu vrea să facă declaraţii, referindu-se la sine şi la faptul că, în tandemul asumat cu prezidenţiabilul PNL Crin Antonescu, îi revine rolul de viitor premier, situaţie din care este responsabil cu schiţarea viitorului program de guvernare.
Klaus Iohannis anunţă că se lucrează deja la un concept al unui viitor program de guvernare care să prevadă măsuri liberale şi a precizat că acest program, care are prevăzute principalele obiective, principii şi rezultate aşteptate, urmează să fie umplut de conţinut. Evocând însă o parte dintre principalele repere în acord cu care trebuie structurat bugetul, Klaus Iohannis a precizat că este necesară luarea în considerare a unor elemente de politică fiscală, în absenţa cărora nu se poate vorbi despre o politică fiscală autentică. “Acum se porneşte de la datele bugetare şi se încropeşte o politică fiscală”, a precizat Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, o astfel de abordare corespunde unei administrări a ţării, şi nu a unei guvernări: “Acum în România e o administrare, nu o guvernare”. În acest context, a mai spus el, majoritatea promisiunilor asumate de PSD “au fost sau vor fi onorate în termeni aparenţi, cu preţul revenirii la inflaţie şi nu cu preţul unei stabilizări macroeconomice”.

“Rolul cetăţeanului într-o societate democratică este acela de a-şi acorda votul”

În ceea ce priveşte votul care urmează să fie acordat duminică politicienilor care aspiră la un loc în Parlamentul European şi la îndemnul adresat cetăţenilor de a boicota votul, prim-vicepreşedintele Klaus Iohannis a opinat că aceasta este “o recomandare proastă” şi a precizat că este foarte important ca românii să meargă la vot.
Klaus Iohannis a adăugat că, în calitate de activişti ai unui partid, este firesc ca politicienii să îi îndemne pe cetăţeni să voteze pentru partidul pe care îl reprezintă, dar că, dincolo de această componentă a politicii active, “rolul cetăţeanului într-o societate democratică este acela de a-şi acorda votul”, aceasta fiind cea mai eficientă formă de implicare cetăţenească atunci când vine vorba despre a decide destinele unei ţări.
Recomandarea adresată cetăţenilor de către unii politicieni sau de către reprezentanţii unor confederaţii sindicale de a nu vota, a fost catalogată ca fiind “o măsură anticonstituţională”. În plus, a adăugat Klaus Iohannis, exercitarea votului este importantă, întrucât de decizia fiecărui cetăţean în parte va depinde modul în care România va fi reprezentată în Parlamentul European, în componenţa diverselor comisii şi grupuri de lucru.

“Integrarea romilor nu se poate face doar prin măsuri administrative şi prin sprijinirea unor evenimente culturale”

Primarul Sibiului Klaus Iohannis a avut o abordare în termeni pragmatici şi în ceea ce priveşte problema integrării sociale a romilor, apreciind că soluţionarea acestei chestiuni delicate necesită implicarea nu doar din partea responsabililor români, ci şi a celor de la nivel european. “Integrarea romilor nu se poate face doar prin măsuri administrative şi prin sprijinirea unor evenimente culturale”, a opinat Klaus Iohannis, apreciind că aceste măsuri au doar un caracter auxiliar, în vreme ce măsurile care îşi pot dovedi eficienţa “trebuie să înceapă de la şcoală”. În acest sens, a oferit exemplul unui program-pilot de integrare şi stimulare a prezenţei la şcoală a populaţiei de etnie romă pe care l-a derulat, într-o comunitate rurală în care mai mult de jumătate din locuitori erau cetăţeni de etnie romă.
Banii alocaţi în prezent pentru a susţine diverse forme de manifestare culturală sau o serie de măsuri administrative întreprinse de autorităţi sunt, a apreciat Klaus Iohannis, “lucruri care nu schimbă prea mult fondul problemei”, întrucât, a argumentat acesta, preconizata integrare socială a comunităţilor rome într-un orizont de cinci ani, este contrazisă de realitatea istorică, de vreme ce “locuitorii din Ardeal şi Banat convieţuiesc, de peste 500 de ani, cu populaţie de etnie romă, iar integrarea acestora nu s-a produs”.
“Dacă nu s-au integrat în 500 de ani, este puţin probabil că se vor integra în cinci ani”, a opinat Klaus Iohannis, potrivit aprecierii căruia, într-o estimare realistă, un orizont de timp plauzibil pentru a se putea produce schimbări de fond în ce priveşte problema integrării sociale a romilor ar putea fi următorii 50 de ani.