Prea târziu pentru salvarea fostului Abator din Timişoara?

Ansamblul de clădiri, extrem de degradat, e foarte greu de reabilitat

Eroilor_Abator_7În ultimii ani, mai multe clădiri de patrimoniu ale Timişoarei s-au degradat până la faza în care nu a mai existat nicio şansă de reabilitare a lor. Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timişoarei susţine că în acest fel s-au pierdut foarte multe monumente arhitectonice de valoare, reprezentative pentru oraş, şi dă exemplul ansamblului de clădiri ale Abatorului, unde abia acum, după ani în care imobilele au fost lăsate să se degradeze, s-au dat sancţiuni de către Primărie şi au fost iniţiate acţiuni de reabilitare. Însă, pentru destul de multe din imobilele din perimetru, aceste acţiuni vin mult prea târziu.

 

Un dezastru general

Perimetrul fostului Abator Orăşenesc a ajuns să fie una dintre cele mai urâte şi neîn­gri­jite zone din Timişoara, având un aspect dezolant, cu clădiri distruse şi o vegetaţie de jun­glă. Primăria susţine abia acum că reprezentanţii societăţii pro­prietare a terenului de pe bule­vardul Eroilor de la Tisa “au înţeles importanţa demersului iniţiat de Primăria Timişoara cu privire la protejarea patri­moniului istoric” şi au termen trei luni să igienizeze cele cinci hectare, după aplicarea unei amenzi de 8.000 de lei.

Una din societăţile pro­prie­tare, membră a Ţiriac Hol­ding, alături de o companie spa­niolă, a fost sancţionată pentru încălcarea Legii 422/2001, pri­vind protejarea monumentelor istorice, dar şi pentru neres­pectarea autorizaţiei de con­strucţie, emisă în 2008 de Pri­măria Timişoara, autorizaţie a cărei valabilitate a expirat, fără ca societatea să solicite una nouă, după cum pre­cizează reprezentanţii Pri­măriei. Re­pre­zentanţii socie­tă­ţii au avut în octombrie o întâl­nire cu vice­primarul Traian Stoia, iar mă­surile discutate au fost punerea în siguranţă în re­gim de urgen­ţă a monu­men­tu­lui istoric, conform legii, şi obţi­nerea auto­rizaţiei de con­struire în regim de urgenţă pen­tru re­abilitarea clădirilor existente în ansam­blul monu­mentului isto­ric Aba­tor, până la 16 ianuarie 2014. De asemenea, în acelaşi termen trebuie rea­lizată şi igie­nizarea celor cinci hectare de teren aferent con­strucţiilor.

Din păcate, multe din aces­te măsuri ce vizează iniţierea de reabilitări în zonă vin mult prea târziu. O mare parte din clădirile ce ţin de fostul Abator sunt la a cincea sau a şasea iar­nă în care nu mai au acoperiş, sau au acoperiş perforat, iar ză­pada şi ploaia au distrus struc­tura acestora, şubrezindu-le pâ­nă la stadiul în care nu se mai poate face mare lucru pentru ele.

“Din informaţiile pe care le am, în zonă a început să se lu­creze. Tot ce se va face va fi în­să strict supravegheat de Po­liţia Construcţiilor. Eu cred că în zonă o parte din clădiri au fost lăsate voit să se degradeze, pentru a nu se mai putea salva ulterior mare lucru”, declara Traian Stoia. În urmă cu aproa­pe două luni, viceprimarul spu­nea că “aşteptăm cu interes punerea în operă a obligaţiilor asumate în procesul-verbal şi salvarea unui monument im­por­tant pentru istoria Timi­şoarei”.

Aşteptarea se pare că se prelungeşte, însă conducerea Primăriei Timişoara susţine că, dacă se va constata că există rea-voinţă şi nu se imple­men­tează planul de consolidare şi reabilitare a clădirilor din an­samblul arhitectonic, va face sesizări penale proprietarilor Abatorului. “Au început să cu­re­ţe Abatorul, dar s-au oprit îna­inte de a începe reparaţiile aco­perişurilor. Eu i-am lăudat că s-au apucat să cureţe, am fost obiec­tiv. O să-i abordăm tele­fonic. Următoarea măsură nu mai e amendă, e dosar penal şi pedep­sele sunt de la unu la zece ani de închisoare. Mai au timp să repare acoperişul. Am crezut că lucrurile vor continua într-un mod corect, probabil că multi­tudinea de probleme pe care le au oamenii ăştia in business­urile pe care le conduc i-au îm­piedicat să-şi facă treaba”, a declarat Traian Stoia.

Rămâne de văzut dacă ame­ninţările Primăriei se vor con­cretiza şi ce se va mai lucra în zonă, ţinând cont că se anunţă căderi de zăpadă şi vin şi săr­bătorile.

Ministerul Culturii nu a avut bani să-l cumpere

Abatorul Orăşenesc, de pe bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 24, a fost construit între anii 1904 şi 1905, după planurile arhitectului Székely László. La acea vreme, autorităţile lo­cale i-au încredinţat celui care a fost primul arhitect-şef al Timişoarei proiectarea unui aba­tor modern, acesta fiind urmat de peste 20 de alte clă­diri reprezentative pentru Timi­şoara. Abatorul şi-a încetat ac­tivitatea în 1989, iar din 1992 a fost lăsat în paragină. Astăzi figurează pe Lista Monumen­telor Istorice şi este considerat una dintre clădirile urbane re­prezentative din oraş,

Situaţia din prezent, când o bună parte din acest an­sam­blu arhitectonic a fost de­gra­dată, până în punctul în ca­re nu se ştie ce se mai poate salva, putea fi evitată prin exer­citarea de către autorităţi a dreptului de preemţiune, adică dreptul de a fi preferat unor persoane fizice sau juridice la vânzarea unui sediu de insti­tuţie sau a unei clădiri de patri­moniu.

Statul putea să cumpere clădirea pentru care exista in­tenţia transformării în centru comercial. În februarie 2001, firma care era proprietară a­tunci, Plaza Center, depusese spre avizare la Ministerul Cul­turii documentaţia cu privire la constructia unui mall, Timi­şoa­ra Plaza Center, pe respectiva locaţie. Intenţiile iniţiale ale investitorului fuseseră de a de­mola cea mai mare parte a mo­numentului istoric, dar Minis­terul Culturii şi-a dat acordul în privinţa avizării unui plan care presupunea demolarea parţială.

Proprietarul de atunci, Plaza Center, a renunţat însă la proiectul de construire a mall-ului, a anunţat Ministerul Cul­turii şi Cultelor că nu mai are bani şi că vrea să vândă imobi­lul, Statul fiind primul căruia îi făcea aceasta ofertă, în virtu­tea dreptului de preemţiune. Nici în 2003, nici în 2006, când a fost anunţat faptul că Plaza Center vrea să vândă Abatorul, Statul nu a avut bani. “Minis­terul Culturii şi Cultelor nu a dispus şi nu dispune de fon­durile necesare achiziţionării imobilului, drept pentru care a declinat acest drept în ambele rânduri, atenţionând atât pro­prietarul, cât şi Primăria cu privire la responsabilităţile ce revin prin lege”, ne comunicau oficialii ministeriali.

Mall-ul, încă vehiculat ca destinaţie

Încă nu este clar în mo­men­tul de faţă care va fi destinaţia acestui spaţiu, însă s-ar putea ca tot destinaţia de mall să ră­mână ca idee fezabilă.  Există în acest sens şi un Plan Urba­nistic Zonal aprobat de ani buni de Primăria Timişoara, în care se precizează că “în zona de sud a Timişoarei comerţul şi loisir-ul lipsesc aproape cu desăvârşire, dacă este să calculăm raportat la numărul de locuitori. Datorita faptului că pentru a trece din partea de nord în cea de sud este nevoie să treci peste două bariere, canalul Bega şi calea ferată, întreaga viaţă a oraşului este perturbată de această mi­graţie continuă”.

În sprijinul acestei idei au venit, în mod surprinzător, şi concluziile unor arhitecţi care fac lobby pentru un asemenea proiect, afirmând că sediul fos­tului abator este nefuncţional de mai bine de 20 de ani, ceea ce a dus la o degradare continuă şi ca este foarte posibil ca această construcţie să nu mai reziste încă o iarnă. Noul centru co­mercial ce urma să se constru­iască aici ar fi urmat să adăpos­tească magazine, săli de cine­ma, restaurante, cafenele, şi să aibă şi o parcare pe măsură. De asemenea, vechiul proiect pre­vedea că pe 30.000 mp din cei 60.000 mp câţi are întregul an­samblu, să fie destinaţi locuinţe­lor, fiind preconizată amena­jarea a aproape 200 de aparta­mente.

Necesitatea construirii mall-ului a fost invocată şi în contextul în care s-a impus în acest an o “prohibiţie” la vân­zarea de alcool la localurile din Complexul Studenţesc. Până la un moment dat a existat un te­mei legal pentru a refuza auto­rizarea de baruri şi fast-food-uri în zonă, în 2004 fiind adoptată o hotărâre de Consiliu Local prin care se delimita zona Com­plexului şi se spunea clar că nu este permisă înfiinţarea de baruri sau restaurante de tip fast-food, invocându-se faptul că, oricum, în zonă urmează să se construiască mall-ul de la Abator, unde studenţii să poată avea acces la spaţii de acest gen, iar campusul să fie un loc de studiu şi odihnă. Până la urmă, însă, s-a ales praful de aceste planuri, iar respectiva hotărâre de consiliu local a fost încălcată în serie.

Daniel Vighi: “Încă de acum şase – şapte ani am tras semnale de alarmă cu privire la Abator”

Daniel VighiDaniel Vighi, membru al Comitetul civic pentru salvarea patrimoniului Timişoarei, sus­ţine că în Timişoara s-a înce­tăţenit o practică prin care mul­te imobile de patrimoniu au fost distruse, fără şansă de a mai fi reabilitate. “În cazul Aba­torului, cred că de prin 2006 – 2007 tot tragem semnale de alarmă. Nu ştiu ce se mai poate salva acum. Nu este însă singurul monument distrus în acest fel. Constatăm că şi în zona centrală s-a adoptat un fel de strategie, prin care cei care cumpără astfel de spaţii le distrug indirect, abandonându-le”. Daniel Vighi mai spune că, în mod normal, dacă se dis­tru­ge o clădire de patrimoniu, se intră sub incidenţa Codului Pe­nal. Dar aşa, “se şubrezeşte puţin structura, se sparge aco­perişul, după care e lăsată na­tura să desăvârşească distru­gerea. În acest mod proprie­ta­rii evită şi problemele cu legea, iar clădirile respective se dis­trug rapid”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro