Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Timiş, structura mixtă organizată sub coordonarea Consiliului Judeţean, a decis să sprijine activitatea Inspectoratului de Poliţie Timiş prin dotarea poliţiştilor cu… aparate de fotografiat. Surse interne spun că priorităţile legate de dotările necesare pentru sistem ar fi altele – de la înlocuirea vechilor pistoale Carpaţi până la sistemele de servo-frână absente de pe maşinile utilizate în misiuni şi intervenţie.
Suportul foto e asigurat
Aducându-se argumentul că Autoritatea Teritorială de Ordine Publică asigură, printre altele, completarea şi dotarea tehnică a unor structuri specializate din cadrul Poliţiei Timiş, în vederea îndeplinirii unor misiuni cu caracter special (Serviciul de Acţiuni Speciale şi Serviciul Criminalistic), administraţia judeţeană – care coordonează ATOP – şi-a anunţat intenţia de a sprijini activitatea poliţiştilor timişeni cu… aparate foto. Astfel, 22 de aparate de fotografiat profesioniste vor intra în dotarea Poliţiei Timiş şi, în acelaşi lot de achiziţie vor mai fi procurate 12 veste antiglonţ şi 12 căşti antiglonţ. În cazul vestelor antiglonţ, există specificaţia, de la sine înţeleasă de altfel, că nu trebuie să permită „penetrări totale ale glonţului”.
Dacă în cazul vestelor şi căştilor antiglonţ oportunitatea achiziţiei nu poate fi contestată, în privinţa aparatelor de fotografiat lucrurile sunt discutabile, demersuri putând fi făcute, de exemplu, prin ATOP pentru schimbarea armamentului din dotarea Poliţiei. În acest sens un apel recent făcut de la tribuna Camerei Deputaţilor era argumentat cu cazurile unor poliţişti timişeni căzuţi la datorie, Saşa Disici şi Tiberiu Sârbu, menţionându-se că pistoalele de calibrul 7,65 mm Md. 1974 (Carpaţi), aflate în dotarea poliţiştilor care îşi desfăşoară activitatea în structurile operative au putere de foc redusă oferită de capacitatea mică a încărcătoarelor (maximum 8 cartuşe, în timp ce armele modeme au încărcătoare cu o capacitate de 17 cartuşe). „În plus, nici soluţia constructivă a acestor pistoale nu mai este de actualitate, deoarece nu permite efectuarea unui schimb rapid de încărcătoare, iar dacă avem în vedere capacitatea redusă a încărcătorului ce obligă la schimbul des al acestora, orice trăgător, indiferent de experienţă şi antrenament, va avea un handicap major şi va fi pus în dificultate în faţa unui adversar dotat cu o armă modernă”, se menţiona în acelaşi apel.
Pe lângă armament, însă, şi chestiunile legate de maşinile de serviciu folosite pentru misiuni şi intervenţii par să-i preocupe pe poliţiştii timişeni mai mult decât eventuala “penurie” de aparate de fotografiat. “Din semnalele pe care le am de colegi, una dintre principalele probleme invocate este reprezentată de faptul că maşinile pe care le avem în dotare nu au sisteme de servo-frână, chestiune extreme de importantă în misiunile specifice de intervenţie. Probleme există şi în privinţa serviciilor de spălare a maşinilor, o parte dintre poliţişti fiind nevoiţi să spele maşinile de serviciu cu bani din propriul buzunar”, spune comisarul-şef Doinel Malcoci, liderul judeţean al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor.
Site-ul ATOP Timiş, doar pentru nostalgici
E greu de spus cât de eficientă şi funcţională este la nivelul judeţului această structură numită Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, un organism independent cu rol consultativ, care acţionează „în scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienţei serviciului poliţienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează.”
Dacă e să judecăm după site-ul ATOP, de la nivel naţional, care are o secţiune dedicată Timişului, ultimele evenimente notabile consemnate pe pagina web în cauză ca şi „ştiri de actualitate” sunt din anul… 2007, ultimul caz de greutate fiind cel al unui biciclist accidentat în zona Brâncoveanu, din Timişoara, în urmă opt ani. Nostalgicii pot vedea pe aceeaşi secţiune şi cele mai “recente” rapoarte de profil, respectiv un “Raport privind activitatea desfăşurată de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş în anul 2005” şi un raport similar din 2006. Relevant este şi faptul că, potrivit datelor publicate pe acelaşi site, făcut cu bani din cadrul unui proiect cofinanţat de Ambasada Marii Britanii, prin Global Opportunites Fund, secţiunea dedicată Timişul a avut, din noiembrie 2005 şi până în prezent, adică în zece ani, un „număr record” de 1131 de vizitatori.
Ultimele comentarii