Politehnica Timişoara, implicată într-un proiect transfrontalier pentru decontaminarea solurilor poluate cu metale grele

Foto: Eye in the Sky

Un proiect transfrontalier, în care sunt implicaţi şi specialişti de la Universitatea Politehnica din Timişoara, proiect ce vizează decontaminarea solurilor poluate cu metale grele, din cauza activităților miniere,își arată acum primele rezultate.

 

Proiectul, denumit Netmin, a fost lansat în toamna anului 2019 de Universitatea Politehnica Timișoara și Institutul de Minerit și Metalurgie Bor, din Serbia.

Acesta vizează formarea rețelei de sporire a măsurilor de protecție a mediului în domeniul poluării datorate activității miniere în zonele transfrontaliere. „În urma activităților de exploatare minieră au rămas pe suprafețe întinse iazuri de decantare, halde de steril de mină, iar în mediul subteran apele care străbat galeriile de mină ies la suprafață. Metalele grele sunt prezente astfel în toți factorii de mediu din acest areal și afectează semnificativ ecosistemele locale și sănătatea umană”, explică reprezentanţii Politehnicii.

Echipa de proiect a prelevat probe de sol din mai multe zone ale Banatului, în care s-au desfășurat activități miniere și caută cele mai bune metode de fitoremediere a solurilor poluate cu metale grele. La propunerea prof. univ. dr. Radu Șumălan, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, au fost testate două plante bioindicator: orzul şi planta cupă. Probele de sol prelevate au fost așezate în vase de vegetație împreună cu plantele bioindicator. În timpul vegetației s-au efectuat măsurători biometrice. Dupǎ încheierea perioadei de vegetație, plantele au fost separate şi uscate la temperatura camerei. Plantele uscate au fost separate în rădăcină și tulpină și apoi calcinate. Probele de sol și cenușă au fost mineralizate, determinându-se conținutul de metale grele prin spectrometrie de absorbție atomică. S-au efectuat două cultivări succesive. Acumularea în plante a metalelor grele depinde, în principal, de concentrația acestora în soluția solului, de interacțiunile dintre aceste elemente și nu în ultimul rând de rolul lor fiziologic. Pentru a stabili caracteristicile procesului de bioremediere, s-a urmărit variația conținutului de metale grele din plantă, în urma procesului de acumulare. Plantele cultivate pe terenuri poluate nu sunt propice consumului uman sau animal, dar pot fi utilizate industrial.

Profesorul Șumălan avertizează că „deși percepția generală este că solul reprezintă o resursă abundentă, această resursă nu este regenerabilă (1 cm de sol se formează în circa 100 de ani, în condiții propice specifice climatului temperat).”

Dr. Daniel Duda-Seiman, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, expert în proiect, subliniază că mediul sănătos presupune un complex de factori.

La rândul său, Cornelia Muntean, de la Universitatea Politehnica Timișoara, directorul proiectului Netmin, declară că rezultatele cercetătorilor timişoreni vor fi comparate cu cele obținute de cei din Bor, Serbia și împreună vor propune autorităților locale modalități de fitoremediere a solului din zonele miniere active sau unde exploatarea minieră s-a sistat, pentru o cât mai bună gestionare a calității solurilor.

În perioada verii vor continua atelierele de lucru în care specialiștii din proiect se vor întâlni cu reprezentanții autorităților locale și cu locuitorii din zonele miniere din România și din Serbia, pentru a le prezenta posibilitățile de combatere a poluării solurilor cu metale grele prin cultivarea de plante care pot fi utilizate ulterior ca sursă de producere a energiei electrice.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro