Podul de la Cenad, un proiect DKMT amânat şi amânat

Investiţia nu a fost readusă în discuţie nici în actualul context

urme pod cenadDeşi Consiliul Judeţean Timiş a preluat, pentru un an, preşedinţia Euroregiunii DKMT, nu a fost adusă în discuţie refacerea podului feroviar de la Cenad. Poate, unul dintre cele mai importante proiecte pentru zona de vest. Dacă administraţia judeţeană nu va profita de acest context favorabil, se va irosi o nouă şansă ca legătura feroviară rapidă cu Ungaria, prin Timiş, să fie reluată, după zeci de ani.

 

Preşedinţie care nu trebuie să fie doar onorifică

Cu festivismul de rigoare, la sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul Judeţean Timiş a preluat, pentru un an, preşedinţia Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT).

În acest context, s-a vorbit despre faptul că proiectul cel mai important al acestui mandat ar fi deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între România şi Ungaria, iar ulterior şi spre Serbia. În mod normal ar fi trebuit să se discute (şi) despre posibilitatea refacerii podului feroviar de la Cenad, proiect promis de multă vreme şi amânat mereu, cu toate că ar fi poate investiţia de infrastructură cea mai importantă pentru zonă.  “Următoarea graniţă va fi deschisă între Beba Veche şi Kubekhaza. De la Beba Veche se aude cum cântă cocoşul la Kubekhaza. Vrem să facem în aşa fel încât românii să poată să se ducă la vecinii unguri, să mănânce împreună supa de cocoş. Dorim să-i ajutăm şi pe vecinii sârbi, să facem în aşa fel încât să nu mai avem deloc graniţe. Depinde numai de noi ca aceste proiecte să se realizeze”, a declarat preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, la preluarea mandatului. Menţionând că , în prezent, localnicii din Beba Veche trebuie să parcurgă 80 de kilometri pentru a ajunge la vecinii din Ungaria, şi asta, prin Vama Cenad.

Dincolo de “supa de cocoş”, ar fi trebuit să se vorbească mai degrabă despre faptul că realizarea liniei ferate Timişoara – Szeged, prin refacerea podului feroviar de la Cenad, ar aduce beneficii economice majore pentru toată zona de vest, fiind un proiect important şi pentru DKMT mai mult decât deschiderea unui nou punct de frontieră.

“Din păcate, nu s-a mai discutat nimic despre acest proiect care ar fi în egală măsură important pentru traficul feroviar de persoane dar şi de marfă. În prezent legătura feroviară se face pe segmente, de la Timişoara la Arad, de la Arad la Curtici şi aşa mai departe. De mulţi ani se doreşte să se refacă acel pod, însă, din păcate, nu s-a concretizat absolut nimic până acum”, declară Petrică Stoian, liderul sindical timişean al federaţiei Mişcare Comercial.

Un proiect la care nu s-a prea văzut colaborarea DKMT

Considerat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din vestul ţării, realizarea liniei ferate Timişoara – Szeged, prin refacerea podului feroviar de la Cenad, a părut să pună la încercare colaborarea financiară interjudeţeană din Regiunea DKMT.

În urma cu câţiva ani, se discuta despre faptul că judeţe precum Caraş-Severinul, care ar avea indirect beneficii majore legate de realizarea acestei linii ferate, nu au părut încântate de ideea cofinanţării documentaţiei preliminare, susţinând că deficitul bugetar nu le permite astfel de investiţii. Aceasta deşi Timişul s-a implicat de foarte multe ori financiar în proiecte DKMT care, sub raportul beneficiilor, avantajau judeţul Caraş-Severin. Astfel, au existat rezerve pentru cofinanţarea unui proiect prin care se dorea să se realizeze documentaţia preliminară pentru calea ferată, în valoare de 787.635 de lei. Realizarea acestei documentaţii urma să fie acoperită din bani europeni, ca la orice proiect similar, era nevoie de o prefinanţare pentru a se asigura demararea acestuia. Aici au apărut însă primele probleme, deşi suma, raportată la un judeţ, nu era una exorbitantă.  

Astfel, suma necesară prefinanţării, de aproximativ 350.000 de euro, a trebuit suportată doar de judeţele Timiş şi Csongrad, în cazul celorlalte judeţe din euro-regiunea DKMT, beneficiare indirecte ale acestui proiect, invocându-se lipsa banilor, criza economică şi situaţiile de deficit bugetar.

Cum era de aşteptat, această situaţie nu a fost pe placul mai multor consilieri judeţeni timişeni care, în condiţiile în care doar Timişul şi Csongradul au suportat cheltuielile legate de prefinanţare pentru proiect, au pus în discuţie chiar sensul existenţei Regiunii DKMT. Consilierii judeţeni timişeni discutau atunci despre “filozofia funcţionării euroregiunii, în condiţiile în care DKMT-ul, ca regiune de dezvoltare, a fost creat pentru sprijinirea unor mari proiecte, fără să existe beneficiari imediat. Dacă ar exista acest lucru nu ar mai exista conceptul de regiune şi ar fi conceptul de judeţ în colaborare cu alt judeţ”.

În prezent, călătoria pe calea ferată între oraşele mari ale euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, cum este Timişoara, Szeged sau Subotica, presupune o durată lungă de timp şi este posibilă doar cu utilizarea unor servicii al căror nivel de calitate lasă de dorit. De exemplu, distanţa pe cale ferată, de aproximativ 120 de kilometri, dintre Szeged şi Timişoara se poate parcurge doar pe rute ocolitoare, în cinci ore.

Linia ferată dintre Timişoara şi Szeged, care traversa Banatul, în secolul trecut, a fost una dintre cele mai vechi linii de cale ferată din sud-estul Europei, constituind legătura acestui ţinut cu Europa de Vest. Linia de 112 kilometri dintre cele două oraşe mari din regiune, inaugurată la data de 15 noiembrie 1857, a avut parte de trafic intens până la sfârşitul celui De al Doilea Război Mondial, când podul de cale ferată de la Szeged a fost aruncat în aer.

În momentul de faţă, spun iniţiatorii proiectului, lipsa unor legături eficiente de transport în comun între oraşele Euroregiunii DKMT îngreunează cooperarea dintre ele şi constituie o problemă majoră nu numai din punct de vedere al transportului de persoane, ci şi al transportului de marfă.

 

Citeşte şi:

Timişul a preluat preşedinţia Euroregiunii DKMT

 

Autorităţile judeţene negociază cu Ungaria realizarea căii ferate Timişoara – Szeged, cu fonduri europene

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro