PNL, pe toboganul ridicat de PSD

Melania CIncea iulie 2011Sunt parteneri de coaliţie aflată la putere. Teoretic, împart camaradereşte lauri şi huiduieli. Practic, nu e aşa. Pentru că Victor Ponta a speculat şi a fructificat derapajele lui Crin Antonescu şi naivitatea lui de a se bate pentru idei la care social-democraţii subscriu, în culise însă.

E aproape un an de când PNL înregistrează, ca intenţie de vot, un minus, care se accentuează, faţă de PSD. În noiembrie 2012, potrivit unui sondaj CSOP, Victor Ponta şi PSD erau cu 5 procente în faţa lui Crin Antonescu şi a PNL, la capitolul încredere – 27% unii, 22% ceilalţi. La sfârşitul lui februarie 2013, un sondaj INSCOP evidenţia că alianţa PSD-UNPR obţinea declarativ 40% din voturi, în timp ce alianţa PNL-PC, 23,5%. Potrivit unui sondaj Sociopol, realizat la finele lui august, intenţia de vot pentru europarlamentare merge în proporţie de 39% spre PSD şi doar în procent de 20% spre PNL.

În schimb, cota de popularitate a USL este mare, conform aceluiaşi sondaj. 60% dintre respondenţi declară că, puşi în faţa urnelor de vot pentru parlamentare, ar opta pentru USL. În condiţiile în care 67% nu agreează direcţia în care este condusă ţara. Cum se poate explica această situaţie ilogică?

Prin refuzul de a recunoaşte nerealizările puterii. Pentru nucleul dur de votanţi nu contează că promisiunile de campanie nu au fost îndeplinite. Nici cele 13 remanieri la care s-a recurs pentru a opri scandaluri în care au fost implicaţi reprezentanţi ai Executivului – de la cele de plagiat, la cele de incompatibilitate şi probleme cu legea. Nici eşecurile. Ceea ce pare să conteze este că încă simt USL solidară în ura împotriva lui Traian Băsescu.

Presa a contribuit şi ea la o cotă de popularitate mare a USL. Cu abordări neprofesioniste, superficiale ori gândite pentru a masca orice derapaj al puterii, pentru a găsi scuză pentru orice eşec, pentru a bagateliza ori ascunde şi cel mai mic semn de protest antiputere.

Un al treilea factor – care s-ar resimiţi la nivelul electoratului indecis, care nu pune ştampila de vot în funcţie de doctrină sau de carisma unui personaj politic, ci strict pentru că se află în căutarea mai binelui personal – poate fi dezamăgirea pricinuită de dreapta. Care, cu două-trei excepţii, se îmbată cu iluzii sau face opoziţie la opoziţie, fără a veni cu soluţii pertinente şi pe termen lung la problemele cauzate de putere.

Cum se explică cota dublă pe care PSD o înregistrează faţă de PNL? Să fi scăzut PNL în sondaje din cauza faptului că social-democraţii au un bazin electoral tradiţional mai mare, stabil? Nu neapărat. Acestea sunt aspecte existente şi în perioada în care decalajul nu era atât de mare între cele două partide. Să fi scăzut PNL în sondaje doar din pricina propriilor greşeli, analizate cu precizie de electorat şi taxate ca atare? Sau să fi fost împins abil spre această cotă?

PSD pozează în grupare de heruvimi.

Să fie un efect al taxării greşelilor staff-ului PNL, a derapajelor lui Crin Antonescu? Nu este exclus, chiar dacă ele existau şi în vara anului trecut, când erau frenetic aclamate.

Să fie o dezamăgire faţă de Crin Antonescu, ajuns un fel de marionetă abil dirijată de Victor Ponta? Nu e exclus. Numărătoarea funcţiilor ministeriale ale PNL arată un minus faţă de PSD. Amplasarea de pioni social-democraţi în ministerele conduse de liberali arată că PSD controlează PNL, că ceea ce susţin public liberalii sunt proiectele câtorva social-democraţi.

Să fie lipsa unei agende a PNL privind politicile sociale şi economice pentru propriul electorat? Ori faptul că proiectele PNL nu au fost evidenţiate în media?

S-ar putea ca mare parte din electoratul liberal să fi ajuns la o suprasaturaţie faţă de lupta anti-Băsescu, să vadă că, în afara ei, nu există niciun proiect politic fezabil. Să fi conştientizat că PSD a profitat de lipsa de strategie a conducerii liberale, de faptul că nu a avut pregătită o elită specializată pe politici publice, de punctele vulnerabile pe care a avut inabilitatea de a le evidenţia? Aşa s-a ajuns la numiri controversate. Aşa s-a ajuns ca scandaluri de corupţie în care cap de afiş au fost oameni din PNL să facă deliciul presei şi să transforme partidul, la nivel de mental colectiv, într-o adunătură penală. Înclin să cred că extrem de greu a cântărit modul în care aceste dosare au fost aduse în atenţia publică. De luni şi luni, întâmplător?, doar membri PNL au de-a face cu justiţia. La fel, modul în care au fost prezentate în media.

Amplasarea de pioni social-democraţi în ministerele conduse de liberali arată că PSD controlează PNL

După lovitura primită, via DNA, de Trustul Intact, unde partea liberală a USL avea timpi de antenă la discreţie, prietenia mediatică nu mai pare atât de strânsă.

Asta în timp ce social-democraţii continuă nu doar să guverneze de la posturile TV prietene, ci şi să lanseze mesajele ce con-vin. Aşa, PSD pozează în grupare de heruvimi. Deşi are nume grele care fac obiectul unor dosare aflate în lucru la DNA, la Parchete, în instanţe, iar ca număr de justiţiabili care fug de finalul unui proces de corupţie este superior PNL.

Rămâne de văzut dacă, la o cotă de 20% intenţie de vot, liberalii vor accepta alinierea în continuare şi în aceleaşi condiţii în spatele d-lui Antonescu – chiar dacă liderul partidului dă, zilele acestea, semne că vrea să schimbe ceva în strategia de până acum. Dacă liberalii vor continua aceeaşi politică „Jos Băsescu!“, dar sub o altă baghetă, în contextul în care s-ar lipi de PDL care „nu îi este vasal lui Traian Băsescu”. Sau dacă vor pune umărul la reconstrucţia dreptei, în jurul ADA. IRL, aripa liberală dată la o parte de d-l Antonescu, a subscris deja proiectului. Deci, rămâne de văzut cine, cum şi cât va salva din PNL-ul pus de Crin Antonescu pe toboganul construit de d-l Ponta.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS