Plata la timp a pensiilor, pusă sub semnul întrebării de reducerea CAS

Pentru prima oară se vorbeşte deschis despre problemele legate de asigurarea fondurilor necesare pentru plata pensiilor de stat

batraniDiscuţiile şi controversele iscate de deja celebra Legii pentru modificarea Codului fiscal, care vizează reducerea cotelor contribuţiilor sociale a adus pentru prima oară în prim-plan, oficial şi fără cosmetizări, problema asigurării banilor necesari pentru plata pensiilor. Aceasta în condiţiile în care şi în judeţe bine dezvoltate şi proporţionate economic, cum e Timişul, deficitul bugetului de pensii de stat este tot mai vizibil.

 

“Creşte riscul să amânăm plata pensiilor”

Printre motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS, “din punct de vedere al oportunităţii” se numără deficitele generate, care ar putea pune sub semnul întrebării inclusive plata la timp a pensiilor de stat. Preşedinţia a arătat că “prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii.”

Preşedintele a declarat în acest context că legea de reducere a CAS la angajator poate fi aplicată din 1 ianuarie 2015 şi că Guvernul ar trebui să aştepte misiunea FMI, dar şi finalizarea bugetului pe 2015, adăugând că nu vede de ce este “această grabă”. Şeful statului a mai arătat că, deşi a solicitat un document de la Guvern, din care să rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susţinută, până la acest moment nu a primit niciun document, nicio susţinere a Guvernului cu privire la sustenabilitatea măsurii.Şeful statului a afirmat că prin reducerea cu 5 procente a CAS la societăţi se realizează o creştere de la 12,5 miliarde la peste 18 miliarde a deficitului fondului de pensii. “Un alt risc este fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm bani pentru pensii. Creşterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar creşte riscul să amânăm plata pensiilor, să le mutăm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural”, a spus Traian Băsescu. Este, poate, prima declaraţie realistă legată de problema extrem de serioasă a deficitului sistemului de pensii de stat, care începe să se vadă chiar şi în judeţe bine dezvoltate economic, cum este şi Timişul.

Viitorul nu pare promiţător

În următorii 40 de ani, 11 milioane de persoane se vor pensiona în România, ceea ce înseamnă puţin mai mult de jumătate din populaţia actuală şi de aproape trei ori mai mult decât numărul actual de angajaţi, respectiv 4,68 milioane. Conform datelor făcute publice de un consorţiu de asigurări private ce operează în România, persoanele mai în vârstă vor trebui să se bazeze pe mai multe modalităţi de economisire pentru a obţine un venit suficient la pensie, în timp ce persoanele mai tinere au o perioadă mai mare la dispoziţie să-şi mărească economiile anuale pentru pensie.

Astfel, tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani trebuie să economisească 1.300 de euro în fiecare an pentru a reduce decalajul financiar şi a păstra un nivel de trai decent după pensionare, în timp ce pentru categoria de vârstă de 30 – 40 de ani suma care trebuie economisită anual ajunge la 1.700 de euro. Pentru cei care acum au 50 de ani şi se vor pensiona în următorii 15 ani, suma necesară de economisit se ridică la 4.800 de euro pe an, pentru că au mai puţini ani la dispoziţie pentru a acumula pentru perioada de după pensionare. Posibilitatea realizării unor astfel de economii este însă de domeniul fantasticului pentru cei mai mulţi români. În Timiş, economiile populaţiei , deşi sunt în creştere cu aproximativ 100 de milioane de lei pe an, conform ultimei statitistici a B.N.R. făcută publică, nu sunt repartizate uniform. Astfel, economiile populaţiei din Timiş, în lei, se ridică la suma de 4.127 de milioane de lei, însă acestea nu reprezintă un indicator legat de bunăstarea populaţiei, fiind vădit disproporţionate, între un număr limitat de timişeni foarte bogaţi şi timişenii din categoriile sociale ceva mai modeste, care, pe lângă faptul că nu şi-au permis deloc să acumuleze economii, au contribuit la creştertea îndatorării, prin contractarea unor noi împrumuturi.

Pensii multe şi mici

Aşadar, economisirea nu este o opţiune pentru cei cu venituri mici. Rămâne de văzut cum va evolua actualul sistem de pensii de stat. Cert e că, şi acum, pentru majoritatea beneficiarilor, sumele primite de la stat sunt considerate insuficiente.

În prezent în Timiş sunt 27.753 de pensionari cu pensii între 400 şi 600 de lei, 30.167 de pensionari din cu pensii între 600 şi 800 de lei şi 27.552 de pensionari cu pensii între 800 şi 1.000 de lei. Există şi 2.206 pensionari timişeni care au pensii între 100 şi 200 de lei, iar 1.120 de pensionari din judeţ se pot “lăuda” cu pensii de până la 100 de lei.

În Timiş sunt 27.753 de pensionari cu pensii între 400 şi 600 de lei, 30.167 de pensionari din cu pensii între 600 şi 800 de lei şi 27.552 de pensionari cu pensii între 800 şi 1.000 de lei. Există şi 2.206 pensionari care au pensii între 100 şi 200 de lei, iar 1.120 de pensionari din judeţ se pot “lăuda” cu pensii de până la 100 de lei.

În acest context, trebuie ţinut cont de faptul că, inclusiv raportat la situaţia locală, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare să arate prea bine,  întrucât numărul de pensionari rămâne constant, sau creşte, în timp ce numărul angajaţilor activi, plătitori de taxe şi impozite scade. „Raportat cu ce se întâmpla anul trecut în aceeaşi perioadă, numărul de pensionari timişeni e relativ constant, cu diferenţe sub 100. Numărul de intrări şi işeiri din sistem rămâne, de asemenea, constant”, ne-a declarat Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Totuşi, dacă în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populaţiei judeţului, acum, procentul a trecut de 23%. Principalul factor de destabilizare al sustenabilităţii sistemului public de pensii, rămâne în Timiş, ca şi la nivel naţional, şi european de altfel, fenomenul accentuat de îmbătrânire a populaţiei.

Cu toate acestea, conform Direcţiei Regionale de Statistică Timiş, în judeţ, îmbătrânirea populaţiei e oarecum ţinută sub control, deocamdată, de fenomenul migraţiei interne. În Timiş, la 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de persoane peste 64 de ani. În alte judeţe, la acelaşi raport, numărul de persoane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100. Deci, dacă s-ar face un calcul strict local, sistemul de pensii din Timiş are şanse mai mari să se autosusţină, spre deosebire de cel din alte judeţe. Însă sustenabilitatea acestui sistem trebuie să fie una naţională, nu regională.

Alternative “originale”

Pensie privataPentru că a devenit destul de clar că problema susţinerii sistemului de pensii se va acutiza în următorii ani, Guvernul, în noua formulă, a anunţat că va promova dezvoltarea unui sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. Sistemul va fi aplicat pornind de la convingerea că „sustenabilitatea unui sistem de pensii ţine de aplicarea principiului contributivităţii, prin acumulare, şi al responsabilităţii individuale”, se arată în noul program al Guvernului care, deşi e de stânga, promovează o idee de dreapta – rezolvarea individuală a problemei, fără intervenţia majoră a Statului.

Pe de altă parte, pensiile private obligatorii (deşi se consideră că acestea sunt în momentul de faţă principala şansă a tinerilor de a primi pe viitor o pensie decentă) nu sunt văzute cu ochi buni de actualul Guvern, care a analizat posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria şi Polonia. De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice, în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei.  

Potrivit statisticilor Casei Naţionale de Pensii, în Timiş numărul celor care contribuie la sistemul de pensii private obligatorii, aşa-numitul Pilon II, este în creştere. În prezent sunt peste 250.000 de salariaţi timişeni care contribuie la aceste fonduri de pensii private obligatorii, reprezentând o cotă de 4,22% din totalul asiguraţilor pe Pilonul II.

În ceea ce priveşte contribuţiile efective, lucrurile nu sunt, însă, la fel de clare. În sensul că, potrivit unor surse din sistem, sunt destul de multe conturi goale, adică fonduri de asigurare ale unor salariaţi pentru care angajatorii, de ani buni, nu au virat niciun leu. Problema este legată de asigurările sociale – dacă ele nu sunt virate către stat de către angajatori, nu se virează nici procentul aferent Pilonului II.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro