Sindicatul Româniafilm a anunţat că a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva foştilor miniştri ai Culturii, Kelemen Hunor, Mircea Diaconu, Puiu Haşotti, Daniel Barbu şi Gigel Ştirbu. Ei sunt acuzaţi că nu au făcut demersurile necesare pentru ca cinematografele din ţară, inclusiv din Timiş, aflate acum în administrarea Primăriilor şi ajunse într-o stare avansată de degradare, să fie restituite Regiei Româniafilm.

“Nu se doreşte cultură, ci prostituţie”

În ultimele zile ale anului trecut, Sindicatul RomâniaFilm a formulat un denunţ privind infracţiunea de abuz în serviciu împotriva unor foşti miniştri ai Culturii, Kelemen Hunor, Mircea Diaconu, Puiu Haşotti, Daniel Constantin Barbu, Gigel Sorinel Ştirbu, precum "şi împotriva oricărei persoane care se face vinovată de starea avansată de degradare în care se găsesc acum fostele săli de cinema ale Regiei”, aflate, inclusiv în Timiş, în administrarea Primăriilor. În anunţul depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte se arată că plângerea este formulată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, implicit, vătămarea adusă Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor “RomâniaFilm”, care afectează drepturile şi interesele salariaţilor acesteia, membri ai sindicatului.

Sindicatul RomâniaFilm afirmă în denunţul înregistrat la Parchetul General că regia are datorii, salariaţii nu şi-au primit salariile, iar la acest moment utilităţile nu pot fi plătite din lipsă de fonduri. În denunţ, se mai arată că reprezentanţii Ministerului Culturii au fost informaţi asupra situaţiei în care se află regia, a patrimoniului administrat, în special sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi cu privire la faptul că exceptând trei cinematografe dintre cele preluate de autorităţile locale, în toate celelalte 104 cazuri autorităţile locale au ignorat obligaţiile legale ce le reveneau în ceea ce priveşte obligaţia de difuzare de film cinematografic.

Potrivit acestei legi, “pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultură, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioadă de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesară, difuzarea de film cinematografic”. De asemenea, potrivit aceleiaşi legi, Consiliile Locale sunt obligate ca în termen de maximum patru ani să asigure prin investiţiile necesare reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic preluate.

Mariana Bikfalvi, liderul Sindicatului Liber RomâniaFilm, ne spune că plângerea penală a fost făcută pe numele celor cinci miniştri pentru că nu au făcut nimic pentru rezolvarea situaţiei, deşi a trecut şi acel termen dat de patru ani de zile în care, dacă Primăriile nu păstrau obiectul de activitate al cinematografelor, Regia putea să le ia înapoi. “Situaţia pe care o aveţi dumneavoastră în Timiş, în care nu se mai rulează filme în fostele săli de cinema este una care se regăseşte şi la nivel naţional. România a ajuns ţara cu cele mai puţine săli de cinematograf din Uniunea Europeană”, mai spune Mariana Bikfalvi.

Reprezentantul Româniafilm afirmă că imobilele în care au funcţionat cinematografe s-au dovedit a fi mai interesante pentru diverşi oameni de afaceri apropiaţi de Primării şi s-a preferat ca aceste clădiri să ajungă la ei, în loc să li se redea obiectul de activitate. “În momentul de faţă mai există doar patru cinematografe în Bucureşti şi 29 în ţară. Din cauza Ministerului Culturii, care a refuzat să dea un ordin în acest sens, nu avem Consiliu de Administraţie, nu putem funcţiona, toată lumea ne execută. Cinematografele trebuiau să treacă toate la Centrul Naţional al Cinematografiei, şi atunci puteam accesa fonduri europene. Am fost împiedicaţi însă să facem acest lucru, şi acum sunt săli de cinematograf din Bucureşti unde sunt baruri de noapte în care se dansează la bară. Nu se doreşte cultură, ci prostituţie”, acuză liderul sindical.

Un patrimoniu valoros şi în Timiş

În Timiş sunt vizate 15 foste locaţii ale RADEF, majoritatea din Timi­şoara, fiind vorba de spaţii mari, de su­te sau mii de metri pătraţi, majoritatea amplasate în poziţii foarte bune. 

În Timişoara este vorba despre Cinematograful Fratelia, de pe strada Islaz, dat în folosinţă în 1915, cu 424 de metri pătraţi de construcţie şi 1.187 de metri pătraţi de teren, Cinematograful Victoria, de pe strada C. Porumbescu, dat în folosinţă în 1976, cu 695 de metri pătraţi de construcţie şi 886 de metri pătraţi de teren, Cinematograful Unirea, de pe strada Mureş, dat în fo­losinţă în 1985, cu 897 de metri pătraţi de construcţie şi 966 de metri pătraţi de teren, Cinema Freidorf, de pe strada N. Andreescu, dat în folosinţă în 1925, cu 292 de metri pătraţi de construcţie şi 429 de metri pătraţi de teren, Cine­ma Arta, de pe strada I. Văcărescu, dat în folosinţă în 1926, cu 475 de metri pătraţi de construcţie şi 698 de metri pă­traţi de teren, Grădina de Vară Arta, de pe aceeaşi stradă, cu 2.000 de metri pătraţi de teren, Cinematograful Dacia, de pe strada Zborului, dat în folosinţă în 1982, cu 553 de metri pătraţi de construcţie şi 742 de metri pătraţi de teren, Grădina de Vară Capitol, de pe bu­levardul C.D. Loga, cu un teren de 8.412 metri pătraţi, Cinema Studio, de pe strada N. Lenau, dat în folosinţă în 1930, cu 539 de metri pătraţi de con­strucţie, Cinema Timiş, de pe b-dul Revoluţiei, dat în folosinţă în 1982, cu 1442 de metri pătraţi de con­strucţie. Acestor cinematografe din Timişoara li se alătură Cinemato­graful “Luceafărul”, din Teremia Mare, dat în folosinţă în 1923, cu 614 metri pătraţi de construcţie şi 1.439 de metri pătraţi de tren, şi Grădina de Vară “Se­lect”, din Sânnicolau Mare, de pe stra­da Vic­tor Babeş, dată în folosinţă în 1955, cu 816 metri pătraţi de teren.

La toate acestea se adăugau, în Timişoara, se­diul fostului Oficiu de Difuzare şi Pro­gramare a Filmelor Timiş, de pe strada Elena Nicoară, dat în folosinţă în 1961, cu 880 de metri pătraţi de construcţie şi 3.000 de metri pătraţi de teren, şi sediul Filialei Timiş a RADEF, de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pătraţi de construcţie.