După mai multe săptămâni în care au fost semnalate multiple treceri ilegale ale frontierei de către migranţi, autorităţile din Timiş par decise să iniţieze un plan multi-instituţional de combatere a traficului de migranţi.

Măsuri speciale, dar târzii

În urma numeroaselor treceri ilegale ale graniţei de către migranţi, înregistrate în ultimele luni, autorităţile din Timiş au iniţiat o acţiune de combatere a traficului de migranţi.

După ce luni de zile s-a spus că „relocarea” şi cazarea lor la Centrul de Azil din Timişoara e cea mai bună soluţie, acum Prefectura Timiş recunoaşte că unii dintre migranți au încercat să treacă ilegal graniţa, după ce au fost cazaţi la Centrul de Azil din Timişoara unde sunt liberi pe timp de zi, iar în zona parcurilor unii caută călăuze să-i treacă ilegal frontiera.

“Sunt depistați prin parcuri, prin zone retrase, și așteaptă să fie contactați de posibili binevoitori care să îi preia și facă pe călăuzele ca să îi ducă fraudulos în alte țări din UE. Atât Poliția de Frontieră, cât și Jandarmeria și Inspectoratul de Poliție au dispus măsuri de prevenire și combatere a acestui fenomen. Ei fac inclusiv verificări la imobile cu destinație de cazare, moteluri de două stele”, declară prefectul de Timiș, Mircea Băcală.

Acesta precizează că solicitanții de azil ale căror cereri sunt respinse trebuie să fie trimiși în țara de origine, dacă acolo nu există un conflict armat sau o epidemie care să le pună viaţa în pericol.

„Peste tot există această invazie pe care nu o credeam posibilă în anii 90. Pe plan local, cred că ar fi fost eficientă acea Hotărâre de Consiliu Local prin care să se interzică locarea lor la Timişoara. Oricum, Guvernul ar fi trebuit să informeze clar autorităţile locale unde intenţiona să repartizeze aceste cote de refugiaţi şi să precizeze şi ce măsuri concrete ia pentru sprijinirea autorităţilor locale, pentru gestionarea acestui fenomen”, consideră Petrică Folică, fost membru al Brigăzii Anti-Teroriste din SRI şi consilier local.

În opinia sa, lipsesc strategiile de gestionare, precum şi demersurile eficiente de identificare a celor ajunşi odată cu valurile de refugiaţi pe teritoriul României. „Dacă i-am respecializa, i-am reintegra pe anumite domenii unde există criză de forţă de muncă, ar fi o idee bună. Dar, pe lângă faptul că lipsesc aceste iniţiative, nu sunt întreprinse nici demersuri pentru identificarea acestor oameni. Mulţi nu au acte de identitate şi, conform actelor legislative pe care se bazează activitatea Poliţiei de Frontieră, nu aveau cum să intre pe teritoriul României. Îmi menţin opinia că o parte din aceşti oameni au trecut prin filtrele unor organizaţii fundamentaliste înainte de a fi lăsaţi să ajungă aici. Nu poate pleca oricine, oricum din acele zone”, mai spune Petrică Folică.

Timişoara, o zonă-ţintă

Ministerului Afacerilor Interne anticipează că Timişoara va rămâne şi în perioada următoare o destinaţie predilectă pentru refugiaţi: „După sosirea în România, pe timpul parcurgerii procedurii de azil, dar şi după obţinerea unei forme de protecţie, persoanele relocate vor fi cazate într-unul din cele şase centre regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil aflate în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări, dispuse în Bucureşti, Şomcuta Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Timişoara.”

Deocamdată, spun oficialii MAI, nu sunt vizate alte zone pentru amenajarea unor astfel de centre, existând intenţii doar legate de extinderea celor existente.

„Pe termen mediu şi lung, se are în vedere creşterea capacităţii de cazare a unor centre regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil, sens în care la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări se întreprind acţiuni pentru identificarea soluţiei optime care să asigure implementarea acestui demers”, este poziţia oficială a MAI.