Pistele de biciclete flancate cu stâlpişori, considerate pericol public

Consilieri locali: “Există riscul ca unii biciclişti să fie efectiv traşi în ţeapă”

Stalpi pista biciclete TimisoaraDupă stâlpii amplasaţi în trafic, după criterii greu de apreciat, mai mulţi consilieri locali atrag atenţia asupra stâlpişorilor amplasaţi la marginea pistelor de bicicletă de pe malul Begăi, odată cu reabilitarea malurilor canalului. Aceştia spun că, şi din cauza suprafeţei înguste a acestor piste, respectivii stâlpişori sunt pericol public.

 

Mii de stâlpişori flanchează pistele de bicicletă înguste

După “odiseea” stâlpilor de demarcare montaţi pe principalele artere rutiere din oraş, montarea de stâlpi pe pistele de bicicletă de lângă Bega, integrată în proiectul mare de reabilitare a malurilor canalului ridică mari semne de întrebarea cu privire la utilitatea şi oportunitatea demersului. Dacă în porţiunile în care pistele de bicicletă se învecinează cu carosabilul, montarea acestor stâlpi este justificată prin împiedicarea autovehiculelor să intre pe aceste piste, este inexplicabilă apariţia aceloraşi stâlpi în zone în care maşinile nu ajung, de exemplu, în buza canalului.

Pe porţiuni cum ar fi Splaiul Nicolae Titulescu mai mulţi biciclişti au atras atenţia că, din cauza înălţimii bordurii, maşinile nu au cum să urce pe pistă, iar despre protejarea bicicliştilor nici nu poate fi vorba, dimpotrivă. Amplasarea acestor stâlpi pe malul Begăi i-a uimit până şi pe reprezentanţii Primăriei, viceprimarul Dan Diaconu declarând că a cerut explicaţii cu privire la amplasarea acelor stâlpişori şi că “nu există niciun fel de justificare pentru o asemenea prostie”.

Un consilier local îi consider pericol public. “Pista oricum este foarte îngustă, şi există pericolul ca, efectiv, unii biciclişti să fie traşi în ţeapă”, îţi explică temerea consilierul local PDL Simion Moşiu.

Singura explicaţie care poate fi găsită pentru amplasarea în aceste zone, ciudată din punct de vedere al utilităţii, este un “plan la stâlpi, proiectul de reabilitare prevăzând instalarea a 6.720 de stâlpişori pe o lungime de aproximativ cinci kilometri.

Situaţie similară cu cea a stâlpilor de semnalizare

stalpii de semnalizare de la Catedrala (2)Situaţia pare similară cu cea legată de faimoşii stâlpi de semnalizare, care au scopul de a delimita sensurile şi de a împiedica parcarea pe trotuare, nelipsiţi din nicio zonă a Timişoarei. Despre care voci din Consiliul Local spun că mai mult încurcă decât ajută, împiedicând accesul ambulanţei sau al utilajelor de deszăpezire. Conform unor consilieri locali, Timişoara nu este într-o zonă cu climat mediteranean, ca să se poată garanta rămânerea acestor stâlpi în zonele în care au fost puşi ani de zile. Aceşti stâlpi se rup, se distrug şi reprezintă, pe lângă cheltuirea nejustificată de bani publici, şi un real pericol pentru trafic, în primul rând pentru biciclişti şi motociclişti, dar şi pentru autoturisme. Sunt zone în care, din cauza lor, ambulanţa nu poate depăşi coloana, şi nu poate ajunge la timp la o intervenţie.

Oportunitatea plasării acestor stâlpi nu este adusă în discuţie doar în cazul celor care delimitează sensuri. Sunt zone, precum Calea Torontalului, în care zeci de stâlpi de acest gen au fost plasaţi pe trotuare, pentru a împiedica accesul autoturismelor şi parcarea abuzivă. Doar că aceşti stâlpi, care costă destul de mult, nu par să-i intimideze pe şoferii care caută parcări cât mai aproape de locul în care lucrează sau la care au treabă. Aşa se face că pe strada Miresei, de exemplu, care face legătura între Calea Torontalului şi Aradului, din câteva zeci de stâlpi de demarcaţie puşi pe trotuare au mai rămas în picioare doar câţiva, restul fiind doborâţi de şoferi, probabil din cauza sistemului destul de slab de ancorare în pavaj. 

Amplasarea de stâlpi de demarcaţie a fost atribuită în urma unuia dintre cele mai lungi contracte încheiate de Municipalitatea Timişoa­ra. Deşi la Primăria Timişoara au exis­tat nu o dată discuţii legate de terme­nele lungi de atribuiri de contracte, fiind interpelări în Consiliul Local le­gate de contractele pe cinci sau şase ani, contractul de lucrări de semnali­za­re a fost atribuit pe 14 ani.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro