Încep să iasă la iveală efectele complementare încăpăţânării de a se lucra la Centura Timişoara Sud pe baza unui studiu de fezabilitate de acum şase ani. Pista de biciclete adiacentă are o scăpare de proiectare de aproximativ un kilometru.

Un kilometru de pistă lăsat pe dinafară

TIMPOLIS a atras atenţia, în mai multe articole, asupra situaţiei mai mult decât bizare generate de decizia CNAIR de a demara execuţia Centurii Sud Timişoara pe baza unui studiu de fezabilitate din 2011. Efectele aceste ciudăţenii încep deja să se vadă. Deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă a identificat în proiectul Centurii Sud Timișoara, scos la licitație de CNAIR, după planuri din 2011, o întrerupere a pistelor de biciclete care leagă Girocul de Pădurea Giroc, proiect recent realizat din fonduri europene.

„Fiind scos la licitație de CNAIR după planuri din 2011, proi10ectul actual prevede relocarea drumului dintre Giroc și Pădurea Giroc pe un pasaj peste viitoarea Centură. Din păcate, respectivul pasaj nu are prevăzute pistele de biciclete realizate în 2015 din fonduri europene.

Erorile în faza de planificare sunt o mare problemă a proiectelor de infrastructură din România. Avem aici unul din multele exemple”, spune Cătălin Drulă.

Parlamentarul timişean susţine că Drumul DC318, recent modernizat și prevăzut cu pistă de biciclete separată, va fi relocat pe aproape un kilometru și va supratraversa printr-un nou pasaj viitoarea Centură, precum și canalul de irigații adiacent. Din păcate, pe zona relocată (inclusiv pe noul pod peste Centură), drumul nu este prevăzut cu pistă de biciclete.

„Lucru rar, unul din ofertanții de la licitația lansată de CNAIR a sesizat această discontinuitate și a cerut o clarificare dacă să prevadă sau nu piste de bicicletă și pe sectorul de drum relocat. Răspunsul CNAIR: nu. Rezultatul ar fi o întrerupere a pistei existente pe 1km (inclusiv peste noul pod) ceea ce ar expune bicicliștii pericolului de accidente în acea zonă, mai ales la sfârșit de săptămână când drumul este aglomerat și de mașini și de bicicliști”, menţionează deputatul de Timiş.

Aceasta ar putea fi doar prima dintr-o serie de neconcordanţe dintre studiul de fezabilitate de acum şase ani şi situaţia de fapt din teren.

„Aşa se întâmplă în general când se lucrează cu studii vechi. În mod normal, mai ales la asemenea intervale de timp, ar fi trebuit să se facă măcar o revizuire, pentru ca executantul să-şi dea seama dacă mai coincide studiul cu ce e pe teren, dacă soluţiile tehnologice propuse în studiul vechi mai sunt actuale. Cu cât studiul este mai vechi, cu atât mai multe probleme apar de regulă la implementare”, spune Ionuț Ciurea, vicepreşedinte şi director executiv al asociaţiei Pro Infrastructura.

Încăpăţânare oficială

Faptul că execuţia Centurii Sud va începe pe baza unui studiu de fezabilitate întocmit în anul 2011, şi care pe unele porţiuni ar putea să nu mai corespundă cu realitatea din teritoriu a fost adusă la cunoştinţa Ministerului Transporturilor şi prin sesizări oficiale în care se precizează că, la începutul acestui an, chiar şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere considera necesară revizuirea acestei documentaţii.

Cu toate acestea, în data de 27 martie, procedura de achiziţie publică fost anulată, iar CNAIR a anunţat public lansarea unei noi proceduri, având la bază studiul de fezabilitate din 2011.

Situaţia este aberantă, în condiţiile în care chiar CNAIR recunoştea într-un comunicat oficial că o serie de acte normative din domeniul infrastructurii publice s-au modificat substanţial, între timp. Astfel, după începerea lucrărilor în baza fostului studiu, s-ar putea constata că aproape tot ce s-a realizat nu este conform cu normele legale actuale şi trebuie modificat.