Peşteri din Timiş, conservate cu fonduri europene

Pestera RomanestiRomânia a obţinut o finanţare de aproape cinci milioane de euro pentru derularea a şase proiecte de mediu, prin programul Life+ al Uniunii Europene. Timişul este unul dintre judeţele care au reuşit să obţină finanţări pe acest segment, cu un proiect ce vizează conservarea peşterilor.

 

110 peşteri din Timiş, conservate cu bani europeni

Comisia Europeană a aprobat finanţarea a 225 de noi proiecte în cadrul programului Life+, fondul pentru mediu al Uniunii Europene. CE va contribui cu aproximativ 282 de milioane de euro la cofinanţarea acestor proiecte ale căror bugete totalizează aproximativ 589 de milioane de euro. În cadrul programului, şase proiecte de mediu din România au obţinut o finanţare în valoare de aproape cinci milioane de euro în cadrul diferitelor componente ale programului Life+. Ele includ un proiect al Primăriei Bucureşti referitor la evaluarea condiţiilor de mediu (componenta Life+ Politică şi Guvernanţă de Mediu), patru proiecte de conservare a naturii şi faunei (componenta Life+ Natura), precum şi un proiect de conştientizare a impactului de mediu în cazul producerii şi utilizării echipamentelor electrice şi electronice şi de promovare a energiei verzi (componenta Life+ Informare şi Comunicare).

Proiectul Life ADB (implementat de Primăria Bucureşti şi la care ar fi trebuit să se gândească şi Primăria Timişoara – mai ales că municipiul de pe Bega a fost catalogat ca unul dintre cele mai prăfuite oraşe europene), pentru care s-a obţinut o finanţare de 500.000 de euro, vizează demonstrarea unor metode specifice pentru coagularea particulelor de praf în zonele urbane, prin intermediul unor agenţi de coagulare a prafului, reducând particulele în suspensie (PM10). În cadrul componentei Life+ Natură, România a obţinut o finanţare de 4,1 milioane de euro pentru patru proiecte.

Proiectul Wolflife, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea, are ca obiectiv menţinerea unei populaţii viabile de lupi în Munţii Carpaţi. Zona vizată de proiect constă în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reţeaua Natura 2000 în care lupii sunt protejaţi. Datele obţinute în cursul proiectului vor constitui punctul de plecare pentru elaborarea unui plan de acţiune eficace pentru menţinerea unei populaţii viabile de lupi.

Life+ReHabHu, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, vizează restabilirea unui statut de conservare favorabil pentru trei tipuri de habitat natural din munţii Poiana Ruscă: pădurile de fag, cele de stejar-carpen şi cele de Tilio-Acerion. Aceste habitate s-au degradat în principal din cauza exploatării la scară mare a resurselor minerale.

Proiectul Life for Bear, derulat de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, are ca obiectiv protejarea întregii populaţii de urşi din regiunea carpatică din România, care reprezintă aproximativ 35 la sută din numărul total al urşilor bruni din Europa. Aria vizată de proiect cuprinde aproximativ 30 la sută din suprafaţa totală a României, iar obiectivele principale ale proiectului sunt actualizarea planului de gestionare a populaţiei de urşi bruni din România, consolidarea statutului de conservare a speciilor şi desfăşurarea unor activităţi specifice pentru a reduce incidentele implicând oameni şi urşi.

Un alt proiect, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, vizează conservarea habitatului de tip “peşteri care nu sunt deschise publicului” din parcul naţional situat în vestul României, precum şi protejarea faunei care trăieşte în acest habitat. Proiectul vizează în primul rând reabilitarea a 110 peşteri închise publicului care în prezent se află într-o stare de degradare şi sunt poluate, conservarea a 14 specii de liliac şi elaborarea de bune practici pentru gestionarea habitatului în cauză.

Life+ este instrumentul financiar european pentru mediu şi dispune de un buget total de 2,1 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013. Comisia a lansat în fiecare an câte o cerere de propuneri de proiecte Life+.

Programul Life va continua în perioada 2014 – 2020 în cadrul noului Regulament Life pentru mediu şi politici climatice. Pentru această perioadă, programul are la dispoziţie un buget total de 3,4 miliarde de euro, în preţurile din decembrie 2013, şi va cuprinde un subprogram pentru mediu şi un subprogram pentru politici climatice.

Primăriile încă nu sunt interesate de proiecte de mediu

Deşi este salutară implementarea unui astfel de proiect în vestul ţării, Timişul are nevoie de mult mai multe finanţări europene, în special pe ariile protejate – unele aflate în stare avansată de degradare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului realiza în urmă cu ceva timp un top al celor mai degradate habitate naturale, clasament condus de către Rezervaţia ornitologică de la Satchinez, pentru care, culmea, începând din anii ’90 s-au cheltuit sume imense din finanţări europene pentru protejarea şi amenajarea zonei. Probabil că finanţatorii acestor proiecte ar fi şocaţi să vadă ce s-a ales de eforturile lor şi de sutele de mii de euro investiţi în zonă.

Alături de Rezervaţia de la Satchinez, lista ariilor protejate din Timiş afectate de degradare este completată de Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igriş, Lunca Pogănişului şi zona de luncă a Mureşului. La acestea se adaugă alte arii protejate care necesită reabilitare: arboretumul de la Bazoş (cu specii exotice), acumularea de apă de la Murani – Pişchia (renumită pentru fauna diversă: fazani, cerbi lopătari, mistreţi, păuni, specii de păsări rare, cum ar fi barza neagră), Parcul Buziaş sau lacul Surduc. Sretko Milanovici, biolog muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului, ne-a declarat că lipsesc proiectele cu finanţare europeană derulate în Timiş, care să vizeze protejarea habitatelor naturale pentru că, de multe ori, în varianta în care oricum apelează la firme de proiectare, care să le scrie, contra-cost, proiecte pentru obţinerea de granturi, Primăriile preferă să acceseze fonduri pentru diverse proiecte de infrastructură, şi nu pentru habitatele naturale din zona lor de acoperire. “Din iniţiativă proprie primăriile nu fac astfel de proiecte. Astfel de iniţiative sunt foarte puţine, ca să nu spun inexistente la nivelul judeţului, deşi există destul de multe zone protejate aflate în pericol din cauza dezinteresului şi a lipsei de finanţări pentru conservare”, spune Sretko Milanovici.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro