Peste 5000 de hectare de culturi, distruse de grindină, în Timiş

Sistemul anti-grindină e tot în lucru, de ani buni

Grindina Foto SatmareanulCăderile de grindină din ultimele zile au produs pagube importante şi în Timiş, cele mai afectate fiind culturile de pepeni din judeţ. În astfel de momente autorităţile îşi aduc aminte de sistemul anti-grindină. Care e “în lucru”, de ani de zile.

 

Mii de hectare, afectate de grindină

Căldurile exagerate au generat şi fenomene meteorologice extreme în vestul ţării. Astfel, grindina cât o minge de tenis, care a căzut în ultimele zile în Timiş, a afectat semnificativ plantaţiile de pepeni, zeci de hectare, aproape gata de cules fiind aproape distruse.

Conform Direcţiei Agricole Timiş, afectate de grindină sunt peste 5.400 de hectare la nivelul judeţului, dar ploile puternice şi vijeliile au distrus în total, peste 7.000 de hectare cultivate. Deşi pagubele sunt însemnate, agricultorii vor fi despăgubiţi doar dacă aveau culturile asigurate.

La nivel naţional, aproape 64.000 de hectare de culturi agricole, din 16 judeţe, au fost distruse de grindina din ultima perioadă. Gheaţa a distrus suprafeţe mari de terenuri cu grâu, porumb, floarea-soarelui, fructe şi legume. Dimensiunile dezastrului pot fi doar estimate deocamdată, pentru că nici pe plan local nu s-a terminat evaluarea tuturor pagubelor.

Un sistem care ar fi extrem de util în condiţiile actuale

În această situaţie, se readuce în discuţie utilitatea unui sistem-anti-grindină care e în proiect de ani de zile, în vestul ţării. Prin alocări succesive de fonduri, Guvernul anunţa încă din 2010 că vrea ca în perioada următoare să se realizeze investiţiile necesare pentru ca, la un moment dat, în intervalul 2012 – 2017, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiş să fie omologată. În viziunea Ministerului Agriculturii, această unitate va avea capacitatea de a proteja o suprafaţă de 150.000 de hectare în judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin.

Ministerul Agriculturii anunţa atunci că va continua alocarea de fonduri pentru proiectele tehnice şi detaliile de execuţie pentru unitatea din Timiş, aceasta urmând să se subordoneze unei structuri create la nivel naţional, numită Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Având în vedere că proiectul timişean va avea o acoperire regională, s-a venit şi cu ideea promovării unui proiect transfrontalier, cu Ungaria şi Serbia, numit, foarte interesant, „Program regional privind modificarea vremii in Banatul Sârbesc şi Banatul Românesc”. Menirea acestui program este să reducă pagubele cauzate de dezastrele meteorologice asupra recoltelor din această zonă.  

Şi, deşi aceste planuri şi ipoteze sună foarte bine, demersurile concrete s-au lăsat aşteptate. Dacă noul sistem va fi sau nu eficient, odată implementat în Timiş, va putea şti însă cu adevărat doar Ministerul Agriculturii. Şi aceasta pentru că Legea pe baza căreia e implementat – Legea 173/2008, privind intervenţiile active în atmosferă –, precizează că, deşi “activităţile de intervenţii active în atmosferă sunt de interes public naţional”, informaţiile nu par a fi de interes public naţional, întrucât, după cum precizează aceeaşi lege, “baza de date constituită la exploatarea sistemului antigrindină constituie proprietatea administraţiei şi se clasifică potrivit legii”.

“Din punctul meu de vedere, cu un astfel de sistem se puteau evita aceste pagube însemnate produse în ultima perioadă în Timiş. Au fost din nou discuţii despre un lansator de rachete la Recaş acum trei ani, când au mers specialist la Bucureşti, însă planurile nu s-au mai concretizat. Un astfel de sistem este binevenit şi ar trebui realizat, după părerea mea, în aproape fiecare judeţ. Trebuie să  se pună accent, pe lângă asigurarea culturilor, şi pe aceste acţiuni preventive, mai ales în zone de culturi de viţă de vie sau cele expuse cu preponderenţă unor astfel de fenomene meteorologice”, consideră inginerului agronom Viorel Solomie.

Print Friendly, PDF & Email