Patrimoniul cultural evreiesc din Timişoara, promovat internaţional

Foto: mapio.net

Primăria Timişoara derulează un proiect care are ca scop promovarea patrimoniului cultural evreiesc din oraş, care include şi trei sinagogi construite între 1864 şi 1910.

 

Proiectul a fost numit Rediscover, expose and exploit the concealed Jewish heritage of the Danube Region şi este finanţat prin Programul Transnaţional Dunărea, anunţă Agerpres.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, declară că în cadrul proiectului, aflat în derulare, în zilele de 20 şi 21 februarie, la Timişoara este programat Seminarul Cross Conrty Wok Schop, cu parteneri de proiect din România, Croaţia, Ungaria, Germania, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, în care Timişoara este partener.

Luciana Friedmann, preşedintele Comunităţii Evreilor din Timişoara, spune că acest seminar va include şi vizitarea principalelor obiective din patrimoniul cultural al comunităţii evreieşti din Timişoara: „Comunitatea noastră are câteva obiective de reper în Timişoara, cum sunt cele trei sinagogi şi cimitirul evreiesc care, probabil, vor fi incluse într-un tur al oraşului.”

Comunitatea evreilor a ridicat trei sinagogi în Timişoara: una în cartierul Cetate, între anii 1864-1865, una în Fabric (1899) şi una în Iosefin (1910), atunci când numărul reprezentanţilor acestei etnii era mai mare. O dată cu trecerea timpului, mulţi au plecat în Israel, iar din miile de etnici au rămas circa 300 evrei în vârstă, şi alţii, la fel de puţini, care fac parte din familiile lor. Reducerea numărului comunităţii a redus posibilităţile financiare de întreţinere a lăcaşurilor lor de rugăciune, acestea s-au deteriorat, iar unica sinagogă în care se mai poate intra este cea din Iosefin, în care se mai oficiază câte vreun botez sau se spun psalmi cu prilejul puţinelor lor sărbători de peste an.

Sinagoga Cetate a fost construită folosindu-se planurile arhitectului vienez Ignaz Schumann. Faţada are două turnuri şi placaje cu plăci din mozaic de diverse culori, predominând albastrul, oferind o cromatică plăcută. Sinagoga a primit în 1886 şi o orgă. Ultimele rugăciuni când imensa sală era plină de credincioşi s-au auzit în anii ’90, după Revoluţie.

În cimitirul evreiesc îşi dorm somnul de veci în jur de 16.000 de suflete, mormintele fiind îngrijite de către voluntari ai comunităţii evreilor. Cel mai vechi mormânt este cel al medicului Arziel Assiel, decedat în 1693, alături de cel al rabinul Oppenheimer Zvi Hirsch, al cărui mausoleu este un adevărat loc de pelerinaj, nu doar pentru evrei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis