Parteneriatul public-privat pentru spitalul din Giroc, în clarificări

Consilierii judeţeni au cerut lămuriri despre funcţionarea viitoarei unităţi

După ce, în iulie, Consiliul Judeţean Timiş anunţa că va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea şi darea în funcţiune a unui campus spitalicesc la Giroc, consilierii judeţeni cer lămuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiţii şi la implicarea şi prerogativele administraţiei judeţene. O parte din aleşii judeţeni spun că mai există încă lucruri care trebuie lămurite înainte de a fi demarată investiţia.

Un consorţiu „creat special pentru România”

Macheta spital GirocÎn urmă cu două luni, Consiliul Judeţean Timiş anunţa realizarea unei investiţii de amploare în domeniul medical, în parteneriat cu compania americană PMG.  Este vorba despre un aşa-zis campus spitalicesc, pentru care partenerii de peste Ocean vor asigura finanţarea, iar C.J. Timiş ar urma să contribuie cu terenul şi infrastructura, respectivul campus urmând cel mai probabil a fi amenajat pe locaţia fostei unităţi militare din Giroc.

Titu Bojin, preşedintele C.J. Timiş, declara că a fost aprobată deja începerea lucrărilor de lărgire a drumului Timişoara – Giroc, de la două la patru benzi de circulaţie, şi că locaţia de la Giroc a fost vizitată de autorităţile locale şi de reprezentanţi ai firmei americane, în 3 iulie, cele două parţi  semnând un protocol de colaborare. Potrivit preşedintelui C.J. Timiş, detaliile investiţiei urmau fi stabilite într-o perioadă de trei luni de la data semnării actelor, stabilindu-se în principiu că lucrarea de construcţie ar putea începe în 2014 şi ar putea dura maximum trei ani de la semnarea contractului.

Între timp, însă, pe lista de proiecte a C.J. Timiş a apărut un „Proiect de hotărâre privind aprobarea demarării procedurilor, în vederea stabilirii oportunităţii încheierii unui proiect de parteneriat public-privat”, ce vizează tocmai investiţia de la Giroc, şi după cum era normal, mai mulţi consilieri judeţeni cer explicaţii legate de modul în care se va derula acest parteneriat public-privat. În primul rând, s-a dorit să se ştie dacă mai există şi alte facilităţi de acest gen operate de aceeaşi companie în Europa, răspunsul reprezentanţilor firmei americane fiind că, de fapt, consorţiul prezentat este unul creat special pentru România. “Evident că membrii consorţiului au în portofoliu existenţa necesară atât în pro-iectare, cât şi în managementul spitalelor. Consorţiul în sine, nu, pentru că a fost creat special pentru România”.

Pentru că există la C.J. Timiş experienţa unor parteneriate public-privat care nu s-au sfârşit prea bine, mai mulţi consilieri judeţeni au solicitat să se precizeze dacă managementul va fi asigurat de corporaţie în proporţie de 100%, şi dacă da, atunci care ar fi şansele ca serviciile medicale oferite să fie şi în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Reprezentanţii companiei americane nu au lămurit în plenul C.J. Timiş problema legată de management şi au precizat că sursele de venit pentru acest spital vor veni din trei direcţii diferite: “Toţi acei pacienţi care au asigurare de sănătate pot beneficia de serviciile medicale, pe baza unui acord bilateral între C.N.A.S. şi spital. De asemenea, vor fi companiile private de asigurare, precum  şi cei care vin să plătească pentru serviciile medicale”.

Reprezentantul investitorului, Jose Maria Alcaniz March, partener Reliable Business Solution, spune că prin acest spital se încearcă îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România: “Cunoaştem deficienţele sistemului şi sperăm ca prin spitalul nostru să putem aduce serviciile medicale de calitate cât mai aproape de cetăţeanul român”.

Locaţie stabilită

Cert este că, dacă până acum nu se ştia locaţia noului spital, acum conducerea C.J. Timiş a precizat că “este vorba de unitatea militară pe care am preluat-o noi, şi terenul se află în zona Giroc. Terenul aparţine C.J. Timiş şi are o suprafaţă de 8,5 hectare şi urmează ca 1,5 hectare să fie trecut din proprietatea statului în proprietatea privată pentru a putea completa cele zece hectare necesare”.

În acest sens, reprezentanţii administraţiei judeţene au cerut o atenţie sporită la efectuarea lucrărilor de lărgire a drumului Timişoara – Giroc, precizând că au solicitat Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri să discute „prieteneşte şi serios” cu cei care realizează lucrările în baza documentaţiei pentru a putea finaliza cât mai repede amplasarea unor conducte de traversare.

Este un proiect de mare anvergură pe care ni-l dorim să se realizeze. Nu îmi ascund dorinţa de a putea să mergem cu acest proiect până la final. Personal sunt de părere că Timişoara şi judeţul Timiş au nevoie de un asemenea spital şi, prin realizarea lui, cetăţenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă la spitalele din Ungaria sau Austria”, a precizat Titu Bojin. Reprezentantul C.J. Timiş a mai menţionat că „este clar că cine vine cu partea financiară asigură şi constructorul, arhitecţii, aparatura medicală şi personalul medical. Astăzi suntem puşi în situaţia de a aproba sau nu continuarea discuţiilor şi posibilitatea de a ne implica, din punct de vedere financiar, atât cât ni se cere pentru studiul de fezabilitate, studiu de impact, de mediu, geo, ce trebuie legalizate. Nu cred că pentru acestea este nevoie de o sumă foarte mare. Suma mare o reprezintă terenul şi infrastructura ce trebuie să o punem la dispoziţie”.

Spitalul, promit investitorii, va avea 600 de paturi, dotări şi aparatură ultramoderne. Pe lângă această unitate sanitară va mai fi ridicat un campus care va include clădiri rezidenţiale cu 300 de apartamente, o şcoală, o grădiniţă şi un centru de pregătire a asistentelor. Serviciile medicale vor fi oferite pe bază de abonament, iar preţul unui abonament va fi accesibil, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean. Tot-odată, se doreşte ca o parte din medicii timişoreni plecaţi în străinătate să revină în ţară, putând să lucreze la această unitate, unde să fie remuneraţi mai bine. Investiţia s-ar ridica la peste 300 de milioane euro.

Totuşi, unii consilieri judeţeni spun că mai trebuie clarificate chestiuni importante înainte ca la nivelul C.J. Timiş să fie demarat acest parteneriat. „Nu ne-am lămurit în privinţa unor aspecte importante, şi aşteptăm să se mai vină cu informaţii noi. Trebuie să se clarifice foarte bine dacă serviciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de populaţie, şi trebuie lămurită relaţia contractuală a acestui spital cu C.N.A.S. C.J. Timiş pune un teren valoros la dispoziţie şi infrastructura aferentă. E vorba de un parteneriat, şi într-un parteneriat se presupune că trebuie să ai şi nişte obligaţii, dar şi nişte drepturi clare. Din punctul meu de vedere, C.J. Timiş ar trebui să intre în acest parteneriat doar dacă unitatea spitalicească va avea o adresabilitate largă”, susţine consilierul judeţean P.D.-L. Georgeta Rus.

Parteneriate suprimate de autorităţi

PIC02220.JPGParteneriatele public-privat au fost şi una dintre soluţiile propuse pentru finalizarea construcţiei unităţii spitaliceşti din zona Căii Torontalului unde ar fi trebuit să se ridice noul sediu al Spitalului Municipal Timişoara, iar acum se intenţionează realizarea Institutului Regional de Oncologie.

Aceste soluţii nu s-au concretizat şi din cauza atitudinii manifestate de Ministerul Sănătăţii, respectiv de C.N.A.S., cărora companiile sau consorţiile dornice să investească în acest spital le-au cerut o situaţie legată de evoluţia plăţii pe caz de pacient rezolvat, pentru a-şi face un plan de afaceri realist, şi pentru a vedea în cât timp îşi recuperează investiţia. Deşi există în aparatul instituţional structuri specia-lizate pe realizarea de prognoze şi deşi acest gen de estimări puteau fi realizate la nivelul Ministerului Sănătăţii sau al C.N.A.S., investitorii s-au izbit de un refuz categoric.

Timişoara a avut de pierdut, pentru că interesate de această investiţie au fost companii sau consorţii mari, cu experienţă în astfel de proiecte. De exemplu, în anul 2005, când Comisia de negociere a condiţiilor de realizare a proiectului de parteneriat public-privat Spitalul Clinic Municipal s-a întrunit pentru a analiza stadiul negocierilor condiţiilor de realizare a proiectului cu firmele care au semnat acorduri în acest sens cu Primăria Timişoara, erau interesate companii şi consorţii precum Summa Turizm Yatirimcilid, BouyGues România sau Inter-Medico GmbH Medizin & Technik. Negocierea condiţiilor de realizare a proiectului trebuia să se finalizeze până cel târziu la data de 19 septembrie 2005. Însă, precizau reprezentanţii Primăriei, “întrucât Ministerul Sănătăţii nu şi-a asumat oficial responsabilităţile prevăzute în Studiul de Fezabilitate pentru realizarea proiectului de parteneriat public-privat iniţiat de Primăria Timişoara, deşi prin afirmaţiile verbale ale reprezentanţilor săi susţinea realizarea proiectului, partenerii străini s-au retras din proiect”.

Tot atunci, reprezentanţii Primăriei constatau că, în ciuda celor afirmate iniţial, Ministerul Sănătăţii dorea transferarea către Primăria Timişoara a responsabilităţilor şi a riscurilor privind finanţarea proiectului, atât în ceea ce priveşte finalizarea şi echiparea construcţiei noului Spital Municipal, serviciile de administrare a acestuia, cât şi în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale: „Nici Ministerul Sănătăţii şi nici C.N.A.S. nu îşi asumă un eventual deficit anual rezultat din finanţarea insuficientă a serviciilor medicale”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro