O primă sesiune parlamentară din anul 2014, profund politizată, marcată de deruta identitară a multora dintre parlamentari, concretizată prin migrația masivă, cu precădere, dinspre Opoziție spre Putere. Și o agendă de activitate setată mai mult de frica față de DNA și mai puțin de preocuparea pentru elaborarea unor proiecte de interes pentru cetățeni. În plus, Parlamentul României pare a fi în acest moment o instituție subordonată Guvernului, ale cărui proiecte le susține pe bandă rulantă, nu în baza, însă, a unor analize pe fond, ci în baza unor afinități ce țin de apartenența la grup. Acestea sunt principalele concluzii care se desprind din analiza unui recent raport al Institutului pentru Politici Publice.

Parlamentarii timișeni, parte din zidul de rezistență împotriva DNA

„DNA face agenda Parlamentului României mai mult ca niciodată”, notează reprezentanții IPP în raportul referitor la perioada februarie -iunie 2014, menționând rezultatele sesiunilor de vot desfășurate în cele două Camere, ca răspuns la solicitările venite din partea procurorilor DNA de ridicare a imunității unora dintre parlamentarii cercetați pentru fapte de corupție. Reprezentanţii IPP atenționează că această solidarizare a parlamentarilor împotriva solicitărilor adresate de reprezentanții DNA beneficiază de un context favorabil, care constă în aceea că, la adăpostul unui vot care se desfășoară, conform procedurii, în mod secret, parlamentarii pot face, neîngrădit, uz de neasumarea unor responsabilități individuale.

Probează acest fapt, de altfel, și o tentativă a TIMPOLIS, de a afla modul în care au votat parlamentarii timișeni în cazul solicitării venite din partea DNA de ridicare a imunității în cazul deputatului PSD Vlad Cosma, atunci când deputații PSD s-au prevalat de dreptul lor de a-și păstra secretă opțiunea de vot, invocând drept argument tocmai respectarea unor decizii luate de comun acord cu grupurile parlamentare din care făceau parte în acel moment. Doar deputații PDL, PNL și PP-DD s-au pronunțat în acel moment, potrivit propriilor declarații, în favoarea cererii de ridicare a imunității.

O situație similară s-a înregistrat în cazul voturilor care vizau solicitarea de ridicare a imunității fostului ministru liberal de Finanțe, Daniel Chițoiu, când, chestionați de TIMPOLIS, majoritatea parlamentarilor PSD nu au dorit să își decline votul.

Tentativele de blocare a cursului demersurilor inițiate de Justiție s-au materializat, însă, în mai multe rânduri succesiv, relevă raportul exhaustiv întocmit de IPP. Și aceasta atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. Așa se face că parlamentarii au respins, pe rând, cererile de ridicare a imunității în cazurile deputaților Vlad Cosma (PSD), cercetat pentru trafic de influență, Daniel Chițoiu ( fost PNL), cercetat pentru abuz în serviciu, Florin Popescu (în prezent deputat neafiliat, fost membru PMP, fost membru PDL), cercetat pentru trafic de influență și Titi Holban (UNPR), cercetat pentru trafic de influență.

Cea mai coruptă structură din România, în anul 2013

Ilustrând cu exemple concrete numărul cazurilor de parlamentari pentru care s-a cerut ridicarea imunității parlamentare pentru implicare în cazuri de corupție sau trafic de influență în decursul celei mai recente sesiuni parlamentare, autorii raportului IPP atenționează că responsabilitatea pentru astfel de situații revine, în egală măsură, președinților de partide care au ratat șansa de a trimite în Parlament persoane capabile să contribuie la recredibilizarea acestei instituții asupra căreia planează suspiciuni extrem de grave și care a fost desemnată, de altfel, într-un raport întocmit de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) drept cea mai coruptă structură din România, în anul 2013:

„Multitudinea cazurilor de senatori şi deputaţi anchetaţi de DNA ridică în discuţie responsabilitatea preşedinţilor partidelor care i-au susţinut pe aceştia să candideze, ratând astfel şansa de a trimite în parlament oameni profesionişti şi cu o conduită morală adecvată ce ar fi putut recupera din pierderea credibilităţii cetăţenilor în această importantă instituţie pentru democraţia din  România”, consemnează, în context, autorii raportului IPP.

Parlamentarii români, exigenți cu ceilalți, îngăduitori cu ei înșiși

Parlamentarii români manifestă, însă, din câte se pare, o exigență selectivă atunci când vine vorba de aprecierea și judecarea vinovățiilor și implicațiilor unor presupuse fapte de corupție.

Așa se face că, la recent dezbătuta rezoluție vizând solicitare de demisie adresată președintelui Traian Băsescu, pentru faptele pentru care este judecat  fratele acestuia, au fost exprimate 344 de voturi pentru, 17 abțineri și niciun vot împotrivă. Și aceasta în condițiile în care parlamentarii PDL și cei ai PMP au anunțat, de la început, faptul că nu vor participa la vot.

La polul opus, însă, o analiză a numărului de voturi exprimate împotriva încuviințării măsurii de arestare preventivă a deputaților anterior menționați relevă un număr, relativ constant, al parlamentarilor care înțeleg, prin votul lor, să fie parte a zidului instituit în Parlament în jurul celor acuzați de fapte de corupție: 222 de voturi împotriva cererii de ridicare a imunității au fost exprimate, în februarie, în cazul solicitării care îl viza pe deputatul PSD Vlad Cosma, 248 de voturi au fost exprimate, în martie, în cazul solicitării la adresa fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, 224 de voturi au pledat pentru păstrarea imunității deputatului Florin Popescu.

O situație similară s-a petrecut și în Senat, la începutul lunii iunie, atunci când senatorii au respins, cu 104 voturi împotrivă și doar 15 voturi pentru, cererea de arestare preventivă a senatorului PSD, fost PDL, Marius Isăilă.

De altfel, în motivaţia propunerii legislative prin care europarlamentarul PDL Monica Macovei cere Parlamentului simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare, aceasta aminteşte că, în ultimii doi ani, Parlamentul a refuzat cererile procurorilor, fie de începere a urmăririi penale, fie de arestare preventivă, în cazul a opt parlamentari: Florin Popescu (PMP), Marius Isăilă (PSD, fost PDL), Daniel Chiţoiu (PNL), Vlad Cosma (PSD), Varujan Vosganian (PNL), Ion Stan (PSD), Victor Paul Dobre(PNL), Borbley Laszlo (UDMR)

Timișul, reprezentat pe lista migrațiilor prin doi aleși din partea PP-DD

În intervalul celor cinci luni care au fost supuse analizei de către reprezentanții IPP, 24 de deputați și 17 senatori și-au părăsit grupul parlamentar pe listele căruia au primit votul din partea alegătorilor pentru a fi propulsați în Legislativ.

O analiză a dinamicii migrației la Camera Deputaților relevă faptul că zece dintre parlamentarii care și-au schimbat subit opțiunile politice au părăsit grupurile parlamentare ale Opoziției, pentru a se alătura reprezentanților actualei Puteri. Cinci plecări au fost consemnate dinspre PP-DD înspre PSD, pe lista acestora regăsindu-se și numele fostului deputat PP-DD de Timiș Adrian Diaconu (foto). Doi deputați au părăsit grupul parlamentar al PNL, fără a se afilia vreunui alt grup parlamentar, în vreme ce trei au fost deputații PNL care și-au reconsiderat opțiunea politică, în favoarea afilierii la grupul PSD. Unul dintre deputații foști membri PNL care a căutat adăpost sub umbrela PSD este deputatul Titi Holban, recent pus sub acuzare de procurorii DNA pentru fapte de corupție. Grupul parlamentar al PDL a câștigat, în decursul celor cinci luni, un singur membru, pe deputatul Diana Tușa, anterior membră a PNL, și a pierdut doi membri care s-au afiliat grupului parlamentar al PSD, și alți zece membri care au părăsit partidul, fără a se înscrie în alt grup parlamentar din Camera Deputaților. Printre cei din urmă, se regăsesc și numele actualului președinte al PMP, Elena Udrea, și cel al deputatului Florin Popescu.

Analiza dinamicii migrației politice în Senat relevă faptul că, în cazul forului superior, schimbările de opțiune ale politicienilor români au furnizat situații încă și mai surprinzătoare. Astfel, grupul parlamentar al PP-DD s-a dizolvat, prin demisia în bloc a senatorilor care reprezentau acest partid. Trei dintre demisionari și-au găsit refugiul, ulterior demisiei, în grupul parlamentar al PSD. Printre aceștia, inclusiv fostul lider al grupului, senatorul Haralambie Vochițoiu. Reprezentantul Timișului, fostul senator PP-DD Ioan Iovescu (foto), plecat, la rândul său, din PP-DD, în februarie 2014, figurează pe lista întocmită de reprezentanții IPP ca fiind, în prezent, senator neafiliat, alături de senatorul Valer Marian și de alți doi colegi, aleși senatori la alegerile din decembrie 2012 pe listele PP-DD.

Un singur senator PNL și-a găsit refugiul în PSD, în vreme ce alți doi senatori liberali (actualul lider al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și senatorul Sorin Ilieșiu) au părăsit grupul parlamentar al PNL, pe fondul recentelor tensiuni interne din partid și a anunțatei decizii a actualului lider al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a pune bazele unei noi formațiuni. Grupului fondat de Călin Popescu Tăriceanu ar urma să i se alăture, anticipează autorii raportului întocmit de IPP, cei șapte deputați recent demisionați din PNL: Andrei Gerea, Nicu Marcu, Viorel Teodorescu, Sorin Teju, Viorel Palaşcă, Nicolae Alexandri și Daniel Chițoiu.

Un singur senator a părăsit grupul parlamentar al PDL, pentru a se alătura grupului PSD, acesta fiind, mai mult sau mai puțin întâmplător, senatorul recent pus sub acuzare pentru fapte de corupție Marius Isăilă, în cazul căruia senatorii au respins recent solicitarea procurorilor DNA de ridicare a imunității parlamentare.

Doi dintre senatorii grupului parlamentar al PDL au demisionat, figurând, în prezent, pe lista senatorilor neafiliați niciunui grup politic.

Fostul senator PP-DD Tudor Barbu a avut un parcus politic și mai sinuos, acesta aflându-se în prezent la a doua reconsiderare a opțiunii sale politice, după ce inițial a plecat din grupul PP-DD, pentru a se alătura grupului PC, iar ulterior a părăsit PC pentru a se alătura grupului parlamentar al PNL.

Vot politic și politica interesului strict personal

Raportul reprezentanților IPP, Adrian Moraru (foto), director adjunct IPP, și Georgeta Filip, coordonator analiză, referitor la prima sesiune parlamentară din acest an (februarie – iunie 2014) relevă și perpetuarea, în politica românească, a unor practici care probează nu doar deruta ideologică a politicienilor, ci și excesiva lor preocupare pentru susținerea unor cauze ce țin de interesul personal, în detrimentul interesului cetățenilor.

Raportul IPP consemnează că disputele din interiorul alianței USL, soldate cu ieșirea PNL de la guvernare și reconfigurarea raportului de forțe de pe eșichierul politic românesc, au dus la modificări, altfel inexplicabile, în ce privește raportarea parlamentarilor aparținând diferitelor grupuri la conținutul unor proiecte de lege aflate în dezbatere pe agenda celor două Camere. „Divergențele dintre PSD și PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL. Ieșirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, dacă mai era nevoie, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere și prioritățile senatorilor și deputaților se schimbă în funcție de adversarii politici, având prea puţină legătură cu promovarea intereselor cetățenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament”, notează autorii raportului IPP.

Aceștia oferă drept ilustrare cazurile concrete a două proiecte de legi aflate în dezbatere: Legea Parteneriatului Public Privat și Legea Insolvenței, ambele inițiate de Guvernul Ponta. Inițial, proiectul de Lege a Parteneriatului Public Privat a fost aprobat, în decembrie 2013, cu voturile PSD, PNL, PC, minorități și PP-DD, cumulând 242 de voturi pentru, dintre care 136 de la PSD și 78 de la PNL. Ulterior fracturării alianței USL, interval în care proiectul de lege a fost supus unei reexaminări, la solicitarea Președintelui României, legea a fost rediscutată, în 11 iunie, la Camera Deputaților. De această dată, maniera în care s-a votat a fost una complet diferită, ilustrând sugestiv repoziționarea de forțe pe eșichierul politic și mai puțin interesul parlamentarilor români pentru fondul proiectului de lege. Așa se face că legea a fost aprobată, cu 187 de voturi favorabile, 144 din partea PSD și doar 5 din partea PNL, deși până la momentul votului, parlamentarii liberali au susținut și aprobat proiectul, atât în comisii, cât și în plen. Și reprezentanții UDMR și-au reconsiderat, se pare, poziția în raport cu acest proiect de lege, o dată cu cooptarea lor la guvernare. Astfel, dacă în decembrie 2013, parlamentarii UDMR s-au abținut de la vot, în iunie 2014, cei 15 reprezentanți ai UDMR au votat favorabil proiectului de lege inițiat de cabinetul Victor Ponta.

O situație similară, mai arată raportul întocmit de reprezentanții IPP, s-a înregistrat în cazul dezbaterilor pe proiectul de Lege a Insolvenței, proiect propus și asumat de către Ministerul Finanțelor Publice, în noiembrie 2013, în perioada mandatului ministrului de atunci, Daniel Chițoiu, caz în care, după retragerea PNL de la guvernare, în februarie, Senatul a respins proiectul de lege, inclusiv cu voturile parlamentarilor liberali. Ulterior, însă, legea a fost adoptată la Camera Deputaților, beneficiind de susținerea grupului de putere nou-constituit, format din parlamentari ai PSD, UDMR, PP-DD, PC, minorități. Deputații liberali au votat împotriva proiectului de lege, depunând chiar și o sesizare de neconstituționalitate.

Bâlbe și inconsecvențe în ceea ce privește proiecte majore care ar fi trebuit să figureze pe agenda de lucru a parlamentarilor din cele două Camere au fost înregistrate, atenționează reprezentanții IPP, și în ce privește proiectele importante, de revizuire a Constituției, amendare a legilor electorale, descentralizare administrativă, precum și proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari. Rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate. Și aceasta în condițiile în care, relevă raportul, proiectul de lege referitor la descentralizarea administrativă a fost aprobat, la final de 2013, prin asumarea răspunderii cabinetului Victor Ponta în fața Parlamentului. Declarat, în luna ianuarie, de către Curtea Constituțională, drept neconstituțional, proiectul a rămas de atunci încoace blocat în Comisiile Permanente, fără a fi supus dezbaterii publice și fără ca responsabilii de revizuirea lui să procedeze la operarea modificărilor în ceea ce privește aspectele considerate drept neconstituționale.

Un Parlament aservit Guvernului

Situația de subordonare în care Parlamentul se află în raport cu Executivul revine, ca semnalare, în raportul întocmit de reprezentanții IPP. Aceștia consemnează faptul că, la fel ca și în cazul sesiunilor parlamentare anterioare, care au făcut obiectul unor rapoarte întocmite de IPP, cel mai mare număr de inițiative legislative transformate în legi au venit din partea Guvernului (83%), în vreme ce doar 17% din totalul proiectelor de legi luate în dezbatere i-au avut drept inițiatori pe deputați sau pe senatori. În contextul acestei situații, autorii raportului notează că „Parlamentul trebuie să se întoarcă la rolul său fundamental – cel de legiferare și să reia discuția pe temele importante în care românii au nevoie să vadă soluții: reviziuirea Constituției, educație, sănătate, reforma administrativ – teritorială, lupta împotriva corupției”.

În plus, mai consemnează elaboratorii raportului, „cei mai degrabă interesați de activitatea de partid ar trebui să demisioneze și să presteze activitate de partid direct în cadrul echipei politice din care fac parte, ci nu «subvenționați» pe banii Parlamentului”.