Parcul Botanic din Timişoara, la faza de reabilitare preliminară

Dobândirea statutului de arie protejată rămâne doar o speranţă

Parcul_Botanic_TimisoaraPentru că există documentaţie pregătită din 2008 şi s-au tot aşteptat fără succes fonduri europene, Municipalitatea a decis să realizeze o reabilitare preliminară în Parcul Botanic, cu fonduri proprii. Dezideratul obţinerii statutului de arie protejată pentru această zonă are puţine şanse de materializare.

 

O primă cosmetizare

Având un studiu de fezabilitate achiziţionat încă de acum opt ani pentru reabilitarea Parcului Botanic din Timişoara, Municipalitatea a tot aşteptat să obţină fonduri europene pentru această investiţie.

Cum acestea au întârziat să apară, reprezentanţii Primăriei Timişoara au decis să repare aleile, în prima fază cu bani de la bugetul local. Conform planului de reabilitare preliminară, toate aleile vor fi sparte şi refăcute, cu fundaţie. Este o lucrare care poate fi suportată din bugetul municipiului, întrucât bugetul estimat pentru reabilitarea întregului parc este de 12 milioane de lei, iar primăria speră să obţină fonduri europene pentru acoperirea acestui deviz.

Conform proiectului de reabilitare de anvergură care încă mai aşteaptă finanţare, parcul ar trebui să se transforme în mod real într-o grădină botanică, nu doar pe diverse reparaţii ale spaţiului existent. Parcul ar urma să cuprindă multe zone cu vegetaţie specifică fiecărui continent, şi ar urma să se realizeze şi iluminatul public, care lipseşte momentan. Conform reprezentanţilor Primăriei, iluminatul public reprezintă o problemă stringentă pentru că pe timpul nopţii pătrund aici diverse persoane care nu utilizează parcul neapărat în scop de relaxare.

Totodată, obiectivele istorice de care dispune acest parc ar urma să fie puse în valoare în momentul în care parcul va fi reabilitat. Pe lângă bucata de zid din fostul Bastion, pe sub parc mai trece şi un tunel care datează din aceeaşi perioadă şi care face legătura cu bucata de bastion din Piaţa 700. 

Slabe şanse de obţinere a statutului de arie protejată

Lucrurile ar fi fost mult mai simple, din punct de vedere al obţinerii unor finanţări europene, dacă Parcul Botanic şi-ar fi păstrat statutul de arie protejată. În acest context, este greu de înţeles de ce în 2009 Consiliul Judeţean Timiş a votat un proiect de hotărâre prin care i se ridica statutul de arie protejată Parcului Botanic din Timişoara.

Proiectul era motivat de o ordonanţă de urgenţă din 2007, prin care se restrângea acordarea statutului de arie protejată. Însă era discutabilă încadrarea în această ordonanţă a Parcului Botanic Timişoara care, în 1995, prin hotărâre de consiliu, a fost declarat arie protejată, Primăria Timişoara primind calitatea de administrator. Ulterior, printr-o hotărâre de Consiliu Local din 2007, privind atribuirea de denumiri la parcuri, scuaruri şi locuri de joacă pentru copii, din Timişoara, Parcul Botanic a fost denumit Grădină Botanică.

Cei care au susţinut şi obţinut atunci retragerea statutului de arie protejată a Parcului Botanic invocau două paragrafe din OUG 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Potrivit acestui act normativ, nu pot avea statut de arie protejată “parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural” şi “grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazurilor în care aceste deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural”.

E discutabil dacă pe aceste criterii i se poate retrage Parcului Botanic Timişoara statutul de arie protejată, mai ales că grădina adăposteşte 218 specii, din peste 1.000 câte au existat în trecut, dintre care 43 de colecţie.  

„Din păcate, foarte multe specii rare s-au pierdut aici, iar acum Parcul Botanic este mai mult o grădină urbană. Este o zonă frumoasă, un spaţiu atipic, însă pentru a primi statutul de arie protejată ar fi nevoie de un proces foarte complicat şi o serie de condiţii specifice, care, din păcate, nu mai sunt îndeplinite acum de acest spaţiu”, ne-a declarat  Andrei Condoroş, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România, filiala Teritorială Vest.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro