Conferinţă internaţională

Organizată de Biblioteca Centrală Universitară “Eugen Todoran” a Universităţii de Vest din Timişoara

Biblioteca Centrală Universitară a Universităţii de Vest din Timişoara a găzduit o conferinţă internaţională intitulată „Identitate regională şi coeziune socială”, având ca studiu de caz Banatul.

Prima zi

BibliotecaDebutul evenimentului, care a avut loc în zilele de 24 şi 25 octombrie, a fost marcat de cuvântul de deschidere adresat participanţilor de către rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, de conf. univ. dr. Vasile Docea, directorul Bibliotecii Centrale Universitare, şi de dr. Vladimir Vasiliev, directorul Bibliotecii „Zarko Zrenjanin”.

Dezbaterile au avut ca subiecte probleme ce ţin de conturarea şi afirmarea identităţii culturale a locuitorilor din diverse spaţii geografice. În prima zi a manifestării, pe agenda expunerilor au figurat teme ce fac referire la moştenirea, memoria şi identitatea etnicilor germani din Banat la începutul secolului al XXI-lea, prinse într-o prelegere susţinută de Gwenola Sebaux, dar şi teme despre istoria locală şi istoria naţională, moderate de Ileana Pintilie şi Gabriel Zănescu. S-a vorbit despre „Banatul intelectual şi geneza României moderne. Rolul lui Vasile Maniu”, prelegere susţinută de Victor Neumann, „C. D. Loga, «Epistolarul românesc» (1841), frescă interculturală a Banatului de altădată” (Maria Micle), despre „Aspecte din presa românescă bănățeană până la Marea Unire”, dar şi despre „Activitatea culturală desfășurată de Pavel Rotariu, întemeietorul presei românești din Timișoara”, susţinută de Vasile Dudaş.

Într-o secţiune distinctă, „Lumea virtuală şi identitatea regională”, moderată de Thomas Mochnacs și Corina Turșie, a fost prezentată de către Albert Weber o expunere despre moştenirea culturală a Banatului. Gabriel Zănescu a vorbit despre “Biblioteca Klapka: trecutul, la timpul viitor”. Alexander Mitterle, Robert Reisz, Manfred Stock au susţinut prelegeri despre internaţionalizarea în sistemul educaţional privat din Germania, iar Vasile Docea, a vorbit despre „Biserica lui Ioan Slavici, un monument virtual”.

Într-un alt panel, dedicat „Istoriei locale şi istoriei naţionale”, moderat de Smaranda Vultur şi Constantin Pârvulescu, dezbaterile au fost despre „Religie şi ideologie: discursul antitotalitar al Bisericii Romano-Catolice în Banatul interbelic”, o prelegere susţinut de Mihai Panu. Lucian Vasile Szabo a vorbit despre „Cazul Timişoara 1989 – punct de cotitură pentru istoria contemporană şi pentru mass-media”, iar despre „Frontul Democrat Român și Societatea Timișoara – repere ale spiritului bănățean în lupta pentru reconstrucție națională” a vorbit Ioana Filip.

Un alt modul derulat pe parcursul primei zile a conferinţei a avut în centru subiectul cărţilor şi al identităţii locale. Moderatori au fost Miklos Bakk și Andreea Lazea, iar expunerile au gravitat în jurul conceptelor de „Regional, național, universal în istoriografia actuală” (o tematică asupra căreia s-a oprit Doru Radosav), al prezentării modului în care este reflectat „Spiritul Timişoarei în ilustratele editate în intervalul 1975-1989” (Thomas Remus Mochnacs). De asemenea, s-a vorbit despre „Realizările comunismului în Reșița, surprinse de ilustratele perioadei 1975 – 1989” (Ana Maria Paraschivescu) şi despre “Replieri provinciale: cazul Editurii Marineasa”, prelegere susţinută de Viorel Marineasa.

A doua zi

Ziua a doua a conferinţei a avut pe agendă dezbaterea introductivă care are drept subiect integrarea instituţională şi noua identitate în schimbătoarea conjunctură istorică transilvăneană de după Primul Război Mondial, despre care a vorbit Florian Kührer-Wielach.

„Moştenirea culturală, memoria şi construirea identităţii” au făcut obiectul dezbaterilor moderate de Otilia Hedeșan și Florian Kührer-Wielach. Smaranda Vultur a vorbit despre „Imagini identitare ale Banatului: valori de folosinţă”, Barna Bodo, despre „Monumentele de for public şi dialogul intercultural, cu aplecare asupra cazului monumentului militar austriac din Timişoara”, Andreea Lazea, despre „Arta publică în vremea regimului comunist”, iar despre „Construirea unei noi identităţi culturale şi artistice în Timişoara anilor 1960 – 1970” a vorbit Ileana Pintilie.

Un alt modul, moderat de Alexandru Jădăneanț și Katja Lasch, a avut în centrul preocupărilor problema capitalului social şi a dezvoltării regionale. Temele expuse au abordat „Controversele reformei regionale din România în contextul evoluţiei teritorial-periferice a Europei”, despre care a vorbit Miklos Bakk, subiectul diversităţii modelelor culturale din oraşele situate în vestul României – Adrian Basarabă, al posibilităţii de reconstituire a identităţii urbane în contextul aspiraţiilor Timişoarei legate de candidatura la Timişoara Capitală Culturală Europeană – Corina Turşie şi al „Excluziunii sociale ca politică oficială – criminalizarea sărăciei într-un oraş candidat la statutul de capitală culturală”, o prelegere susţinută de Emanuel Copilaş.  

În partea a doua celei de a doua zi a conferinţei, moderatori au fost Adrian Basarabă și Gwenola Sebaux, iar subiectele dezbătute au fost “Patrimoniu, memorie și căutarea identității. Analiză de caz: Universitatea de Vest din Timișoara”, un subiect despre care a vorbit Otilia Hedeşan, “Modalități de formare a auto- și heteroimaginii. Studiu de caz: evreii din România” –  Andreea Vasile, Denisa Hanu, “Demonizarea comunismului în serialul documentar de televiziune «Memorialul Durerii»” – Constantin Pârvulesu şi prezentarea interpretării unei cercetări de teren a Sânzianei Preda.

Finalul conferinţei a prilejuit organizarea unui workshop Alumni DAAD, precum şi expunerile aparţinând lui Alexandru Jădăneanț, „Asociația Alumni DAAD Timișoara” şi ale Katjiei Lasch, “DAAD în România – oportunități de studiu și cercetare”.

Conferinţa a oferit şi cadrul propice pentru prezentări de carte: seriile Istorie, Antropologie și Politologie ale Editurii CA Publisher din Cluj-Napoca, în expunerile susţinute de Vasile Docea, Adrian Ivan, Lucian Nastasă şi Mireille Rădoi.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis