O treime din timpul timişenilor, petrecut într-un zgomot asurzitor

Aşa rezultă din măsurătorile Agenţiei de Protecţie a Mediului Timiș

trafic-auto-timisoaraPe lângă praful omniprezent, timişenii continuă să se confrunte cu depăşiri frecvente ale nivelului maxim admis de poluare fonică, traficul rutier fiind, ca şi în cazul pulberilor din aer, principalul vinovat. Conform indicatorilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului, în aproape o treime din timpul monitorizat de instrumentele speciale de măsurare se depăşeşte nivelul maxim admis de zgomot.

 

30% din valorile măsurate sunt peste nivelul maxim

Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, zgomotul continuă să fie o problemă nu doar în Timişoara, ci şi în judeţ, la punctele de măsurare din Timiş înregistrându-se valori îngrijorătoare de poluare fonică în mai mult de o treime din timpul monitorizat. „În cadrul activităţii de laborator, în perioada ianuarie-august 2015, au fost efectuate 88 măsurări ale nivelului de zgomot, dintre care 85 măsurări la solicitarea  persoanelor juridice, iar trei măsurări de  zgomot la solicitarea Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul  Judeţului Timiş, fiind înregistrate  depăşiri ale valorilor maxim admise în proporţie de 30,15% din totalitatea punctelor de măsurare”, precizează reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului.

Șeful Comisariatului Timiş al Gărzii de Mediu, Mariana Lorinczi, spune că şi în Timişoara, ca şi în judeţ, traficul rutier  nu este doar cauză principală a prafului, ci, în plus, generează depăşiri ale nivelului maxim admis de poluare fonică.

Hărţile de zgomot, o obligaţie birocratică bifată, fără urmări notabile

Din păcate, deşi s-au tot realizat anual hărţi de zgomot, atât de către Primărie, cât şi de către administraţia judeţeană, efectul acestora este discutabil, atâta vreme cât puţine din măsurile prevăzute în aceste documente sunt implementate sau au efect.

Primăria Timişoara spune însă că este o directivă a Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene, care prevede obligaţia administraţiei publice locale de revizuire a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune din cinci  în cinci ani. Noua hartă de zgomot a Timişoarei conţine şi o listă a măsurilor care au fost luate deja de Primărie Timişoara pentru reducerea poluării fonice, printre ele regăsindu-se modernizarea bazei transportului în comun (tramvaie şi autobuze mai silenţioase), repararea în mare parte a drumurilor din municipiu, refacerea suprastructurii căii de rulare pentru tramvaie, demararea lucrărilor pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului, construirea de benzi noi pentru biciclete, modernizarea inter­secţiilor, fluidizarea traficului, limitarea vitezelor pe anumite artere de circulaţie, introducerea de sensuri unice. Primăria Timişoara mai spune că pentru protejarea zonei istorice a municipiului a fost restricţionat accesul autovehiculelor cu gabarit mare în zona centrală, iar timişorenii au fost încurajaţi să folosească “sistemul de izolare termică şi fonică tip termopan prin scutirea de impozit pentru anul în care s-a efectuat lucrarea”. Chiar şi aşa, nivelul de poluare fo­nică din municipiu continuă să rămână destul de mare, lucru constatat de locuitorii din foarte multe zone ale oraşului.

Noua hartă de zgomot arată că traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare fonică din municipiu, zonele cele mai afectate de vacarmul maşinilor fiind Căile Torontalului, Aradului, Şagului, Martirilor 1989, Circumvalaţiunii, Sever Bocu, Dorobanţilor, Buziaşului, bulevardele Cetăţii, Liviu Rebreanu, Dr. Iosif Bulbuca, 16 Decembrie 1989, Mihai Viteazu, Ferdinand I, General Ion Dragalina şi străzile Cluj, Oituz, Locotenent Ovidiu Balea, Simion Bărnuţiu, Divizia 9 Cavalerie şi Andrei Şaguna.

Potrivit noii Hărţi de zgomot există 9.714 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 70 de decibeli pe perioada zilei, respectiv 11.734 de persoane expuse la nivel de peste 60 de decibeli pe perioada nopţii. 

Nivelul ridicat al poluării fonice poate duce nu numai la lezarea urechii, existând chiar riscul să provoace sur­ditate, dar are şi efecte nocive generale asupra organismului, avertizează reprezentanţii ARPM Timiş, arătând că tocmai din acest motiv se încearcă o responsabilizare a cetăţenilor pentru ca, măcar din când în când, să re­nunţe la maşini şi să circule cu bicicleta sau să apeleze la transportul în comun.

Un studiu al Comisiei Europene arată că jumătate din locuitorii oraşelor pot fi expuşi la un nivel de zgomot care poate atinge 50 de decibeli, o treime din ei la 55 – 65 de decibeli, iar 15% sunt expuşi la mai mult de 65 de decibeli, care reprezintă pragul la care îşi face apariţia disconfortul la un nivel ridicat, 80% din poluarea fonică din mediul urban fiind provocată de maşini. Conform aceluiaşi studiu, zgomotul produs de circulaţia automobilelor creşte riscul de producere a accidentelor vasculare în cazul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, de fiecare dată când zgomotul din trafic creşte cu zece decibeli, riscul de producere a unui accident vascular crescând, în medie, cu 14%, iar peste nivelul de 60 de decibeli, riscul de accident vascular cerebral creşte cu până la 27%.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro